CCR decide azi în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ. Miza: miliarde de lei pentru restanțele salariale ale magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ședința magistraților CCR începe miercuri, de la ora 10.00.

Conflictul a izbucnit în urma procesului deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor. Instanța supremă a cerut punerea la dispoziție a tuturor sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal, stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că ar fi vorba de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanţe salariale câştigate în instanţă.

ÎCCJ a solicitat inclusiv efectuarea unei rectificări bugetare și aplicarea unor penalități în cazul în care Guvernul nu pune în executare hotărârea.

CCR amână din nou verdictul în războiul de aproape 5 miliarde de lei dintre Guvern și Înalta Curte. Noua dată: 30 septembrie

CSM apără independența a trei judecători de la ÎCCJ în procesul privind restanțele salariale

Guvernul acuză că puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului

Executivul susține, însă, în sesizarea depusă la CCR, că instanțele judecătorești nu pot decide modul în care sunt repartizate resursele bugetului de stat.

Guvernul consideră că, prin obligarea sa să aloce integral fondurile solicitate de ÎCCJ, puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului și Parlamentului, singurele autorități care au, potrivit Constituției, atribuții în elaborarea și aprobarea bugetului.

„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, a susținut premierul Ilie Bolojan după decizia de sesizare a Curții Constituționale.

Guvernul invocă principiul separației puterilor în stat

În nota pregătită de Secretariatul General al Guvernului se arată că nici puterea executivă și nici cea legislativă nu pot fi obligate printr-o hotărâre judecătorească să adopte acte normative cu un conținut prestabilit. Executivul invocă principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

Înalta Curte a respins acuzațiile formulate de Guvern și a susținut că demersul său urmărește punerea în executare a unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Executivului.

Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra Justiției prin declarațiile publice făcute în timpul procesului. ÎCCJ a susținut că argumentele juridice trebuie prezentate în fața instanțelor, nu prin calificări publice anticipate.

Decizia CCR va face lumină în relația dintre Guvern și ÎCCJ

Decizia CCR va stabili dacă demersurile Înaltei Curți au reprezentat o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului sau dacă Executivul este obligat să asigure fondurile necesare executării titlurilor salariale definitive. Curtea poate indica și conduita pe care cele două autorități trebuie să o urmeze pentru stingerea conflictului.