CCR respinge sesizarea lui Bolojan pe salariile restante ale magistraților. Reacție ICCJ: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice” / De unde a pornit disputa de 4,8 miliarde de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

UPDATE: ICCJ: Statul de drept este imun la conjuncturi politice

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, miercuri, după decizia CCR, că instanța constituțională a confirmat argumentele susținute de ÎCCJ și că „nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”.

Potrivit Înaltei Curți, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care instanța supremă și-ar fi însușit-o și nici vreo atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.

„Nu a existat nici blocaj instituțional”, susține ÎCCJ.

Instanța supremă afirmă că, în realitate, sesizarea Guvernului a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, respectiv magistrații.

CCR decide azi în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ. Miza: miliarde de lei pentru restanțele salariale ale magistraților

CCR amână din nou verdictul în războiul de aproape 5 miliarde de lei dintre Guvern și Înalta Curte. Noua dată: 30 septembrie

ÎCCJ subliniază că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict juridic de natură constituțională și că CCR nu poate deveni o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor.

„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, transmite ÎCCJ.

Instanța supremă ia act de faptul că decizia CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi și afirmă că judecătorii constituționali care au susținut soluția au demonstrat, în opinia ÎCCJ, „atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat”.

Înalta Curte mai susține că decizia CCR arată că „rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.

În concluzie, ÎCCJ transmite că „statul de drept este imun la conjuncturi politice”.

UPDATE: De ce a respins CCR cererea lui Bolojan privind conflictul dintre Guvern și ÎCCJ

Curtea Constituțională a României a constatat, cu majoritate de voturi, că este inadmisibilă cererea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție.

CCR explică faptul că atribuția prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva unor hotărâri judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar.

Judecătorii constituționali au arătat că motivele invocate de Guvern se referă la aspecte care țin de activitatea instanței judecătorești, precum soluționarea unei cereri de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca fiind urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile.

Potrivit CCR, aceste aspecte țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională.

Curtea a mai precizat că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, făcând trimitere inclusiv la jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.

În consecință, CCR a stabilit că solicitarea premierului excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește, în fapt, reformarea unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, ceea ce este incompatibil cu atribuțiile Curții.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Argumentele complete vor fi prezentate în motivarea deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Știre inițială:

Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la plata drepturilor salariale restante din Justiție.

Sesizarea lui Ilie Bolojan a vizat demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele salariale, a căror valoare este estimată la aproximativ 4,8.

Guvernul a susținut că instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare și că stabilirea bugetului și a rectificărilor reprezintă atribuții ale Executivului și Legislativului.

În schimb, Înalta Curte a solicitat plata drepturilor salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Curtea de Apel București admisese anterior acțiunea ÎCCJ și obligase Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite sumele.

Prin respingerea sesizării ca neîntemeiată, CCR nu a dat curs argumentului Guvernului privind existența conflictului constituțional invocat de premierul interimar, Ilie Bolojan .

În paralel, ÎCCJ urma să se pronunțe în procesul privind plata efectivă a drepturilor salariale restante, după mai multe amânări ale deciziei.

De unde a pornit disputa de 4,8 miliarde de lei

Conflictul își are originea în restanțele salariale acumulate în sistemul judiciar, rezultate din drepturi obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești și din penalitățile aferente.

La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, reclamând refuzul de a pune la dispoziție fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii de personal din sistemul judiciar.

Ulterior, ÎCCJ s-a adresat Curții de Apel București.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare plății drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv, dacă este necesar, prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs.

Bolojan a dus conflictul la CCR: „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar”

Pe 2 iulie, premierul interinar, Ilie Bolojan, a sesizat separat Curtea Constituțională, susținând că problema nu mai este doar una legată de executarea unor hotărâri judecătorești, ci una care privește separația puterilor în stat.

Argumentul Guvernului a fost că instanța nu poate obliga Executivul să decidă într-un anumit fel asupra distribuirii banilor din bugetul de stat.

Bolojan susținea că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și utilizarea Fondului de rezervă țin de atribuțiile puterii executive și legislative și că puterea judecătorească nu poate stabili cum sunt repartizate resursele unui buget consolidat.

„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, afirma atunci Bolojan, susținând că obligația impusă Guvernului reprezintă o ingerință în activitatea Executivului.

ÎCCJ: Nu stabilim bugetul, cerem executarea unor drepturi deja recunoscute

Poziția Înaltei Curți a fost opusă. Instanța supremă a susținut că nu încearcă să preia atribuțiile Guvernului sau Parlamentului în construirea bugetului, ci urmărește obținerea fondurilor necesare pentru executarea unor drepturi salariale deja stabilite.

Disputa a ajuns astfel să se desfășoare simultan pe două planuri: procesul în contencios administrativ privind plata banilor și conflictul constituțional deschis de Guvern la CCR.