Prima pagină » Știri externe » Apelul care ar putea decide finalul de an. FT: Netanyahu i-a cerut lui Trump să reia războiul cu Iranul imediat după alegerile din SUA

Apelul care ar putea decide finalul de an. FT: Netanyahu i-a cerut lui Trump să reia războiul cu Iranul imediat după alegerile din SUA

Premierul israelian Benjamin Netanyahu exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru reluarea rapidă a atacurilor împotriva Iranului, imediat după alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, programate marți, 3 noiembrie. Solicitarea a fost formulată în timpul unei convorbiri telefonice între cei doi lideri, în timp ce mediatorii din Qatar încearcă să obțină un acord de ultim moment între Washington și Teheran. Potrivit Financial Times, Trump nu a luat încă o decizie, iar o nouă ofensivă riscă să declanșeze o escaladare regională și mai gravă.
Apelul care ar putea decide finalul de an. FT: Netanyahu i-a cerut lui Trump să reia războiul cu Iranul imediat după alegerile din SUA
Mediafax Foto

Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump, în timpul unei convorbiri telefonice de sâmbătă, 31 octombrie, să reia operațiunile militare împotriva Iranului imediat după scrutinul american de marți, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times.

Premierul israelian consideră că o soluție militară este preferabilă unui acord diplomatic care ar putea permite Teheranului să își păstreze o parte din capacitățile nucleare.

Președintele American însă preferă, cel puțin pentru moment, să ofere negocierilor o ultimă șansă.

„Statele Unite oferă diplomației o ultimă șansă să reușească, iar guvernul Netanyahu nu își dorește cu adevărat un acord. Vrea o soluție militară la problema iraniană”, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu situația.

Un oficial american a confirmat că Netanyahu susține reluarea ostilităților, dar că Donald Trump nu este încă pregătit să ia această decizie.

O conversație tensionată între Trump și Netanyahu

Discuția telefonică dintre cei doi lideri a fost relatată inițial de Axios, care a citat surse americane și israeliene.

Potrivit publicației, convorbirea a fost descrisă de o sursă israeliană drept „dură”, în timp ce un oficial american a caracterizat-o ca fiind „directă”.

Duminică, Donald Trump a confirmat că a discutat cu Netanyahu și a calificat conversația drept una foarte bună, fără să ofere detalii despre eventualele operațiuni militare.

Președintele american declarase anterior că negocierile cu Iranul decurg bine și că Washingtonul nu se grăbește să lanseze noi atacuri.

Cu toate acestea, Trump a avertizat că armata americană mai are în vedere una sau două instalații iraniene care ar putea fi lovite rapid.

„Mai avem de rezolvat, aș spune, unul sau două obiective. Dar putem face asta în zece minute”, a declarat liderul de la Casa Albă sâmbătă.

Qatarul încearcă să împiedice un nou război. Iranul propune redeschiderea Strâmtorii Ormuz

În paralel cu presiunile israeliene, Qatarul conduce o nouă rundă de negocieri indirecte între Statele Unite și Iran.

Potrivit Reuters, negociatorii iranieni au părăsit duminică Doha, însă plecarea acestora nu a fost provocată de un blocaj în discuții. Un proiect de acord continuă să circule între părți, iar o nouă întâlnire este posibilă.

Negocierile au la bază un plan iranian prezentat în septembrie, care prevede măsuri reciproce pentru reducerea tensiunilor și reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Teheranul ar putea permite din nou libera circulație a navelor prin această rută strategică dacă Washingtonul acceptă ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, reluarea exporturilor de petrol și accesul la o parte dintre activele iraniene înghețate în străinătate.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a transmis că redeschiderea strâmtorii ar putea avea loc chiar în două zile de la îndeplinirea condițiilor, într-un termen mai scurt decât cele șapte zile prevăzute inițial.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat luni că schimburile de mesaje cu Washingtonul continuă și că responsabilitatea pentru următorul pas aparține Statelor Unite.

Programul nuclear iranian, principalul obstacol

Unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor rămâne soarta celor aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran, potrivit Financial Times.

Washingtonul insistă ca Teheranul să accepte un calendar pentru inspecțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la principalele instalații nucleare iraniene.

Administrația Trump solicită, de asemenea, transferarea stocului de uraniu în afara Iranului, condiție respinsă public de oficialii iranieni.

Diferențele privesc atât conținutul unui eventual acord, cât și ordinea în care cele două state ar trebui să își îndeplinească obligațiile.

Potrivit unei persoane informate despre eforturile de mediere, ambele părți arată semne de flexibilitate, însă nu este clar dacă negocierile pot depăși neîncrederea acumulată în ultimele luni.

Orientul Mijlociu se pregătește pentru un conflict și mai violent

Statele Unite și Israelul au declanșat o amplă ofensivă împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar conflictul a provocat perturbări majore ale transportului maritim și ale piețelor energetice internaționale.

Oficiali din statele Golfului avertizează acum că o nouă etapă a războiului ar putea fi mai distructivă decât precedentele confruntări.

Iranul a amenințat cu represalii severe în cazul unor noi atacuri americane sau israeliene și a avertizat că un viitor conflict ar putea dura mai mult.

În același timp, Emiratele Arabe Unite și alți actori regionali insistă asupra unei soluții diplomatice, considerând că o nouă ofensivă nu ar garanta rezolvarea crizei.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin care tranzitează în condiții normale aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial.

Perspectiva redeschiderii acesteia a determinat scăderea cotațiilor petroliere luni. Petrolul Brent era tranzacționat în jurul valorii de 108,5 dolari pe baril, potrivit Euronews, pe fondul speranțelor privind un acord.

O nouă ofensivă militară ar putea inversa această tendință, amplificând presiunile asupra prețurilor petrolului și gazelor, inclusiv în Europa.

Recomandarea video