Alina Gorghiu îl acuză pe Bolojan de „șantaj” după decizia PNL. Liberalii care au dat partidul în judecată riscă excluderea din grupurile parlamentare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Alina Gorghiu, unul dintre liberalii care au contestat în instanță Congresul PNL, a reacționat luni după ce conducerea partidului a decis că membrii care nu renunță la procesele deschise împotriva formațiunii vor fi excluși din grupurile parlamentare.

Deputata îl acuză pe liderul PNL, Ilie Bolojan, de „șantaj”, cerându-i să revină asupra deciziei. Aceasta spune, într-un videoclip postat pe Facebook, că nu se teme de Bolojan și că nu își va retrage acțiunile din instanță.

„Astăzi vorbesc despre ceva ce nu mi-am imaginat că voi trăi în propriul partid. Am înțeles pe propria piele ce înseamnă să fii pusă sub presiunea de a renunța la justiție, să ți se ceară să alegi între apărarea drepturilor tale și apartenența la grupul parlamentar al partidului în care ai muncit 27 de ani. Și da, mă consider victima unui șantaj și o spun de la început, nu voi ceda”, a transmis Alina Gorghiu.

Bolojan spune că PNL are datorii din campaniile electorale din 2020 și 2024. Liderul liberal promite transparență privind cheltuielile

Ilie Bolojan anunță un plan de reorganizare a dreptei și pregătirea unui program pentru alegerile din 2028. Încep negocierile de fuziune cu Forța Dreptei

Deputata PNL spune că decizia luată în Biroul Politic Național al partidului este foarte gravă. Potrivit acesteia, liberalii care au dat partidul în judecată au la dispoziție 10 zile pentru a renunța la procese, în caz contrar riscând să fie excluși din grupurile parlamentare.

„Potrivit deciziilor domnului Bolojan, celor care au dat partidul în judecată li se acordă 10 zile să renunțe la litigii, sub amenințarea excluderii din grupurile parlamentare. Îi solicit public lui Bolojan să reanalizeze această decizie ilegală, să se consulte cu specialiștii și să renunțe la acest șantaj în interiorul PNL”, a spus Gorghiu.

Alina Gorghiu: „N-o să mă las șantajată, intimidată”

Deputata a precizat că, de-a lungul timpului, a vorbit despre presiunile la care sunt supuse victimele pentru a-și retrage plângerile, despre frică și despre amenințări.

„Astăzi mă confrunt eu însă cu acest șantaj de a renunța la un demers în justiție. Cum credeți că aș mai putea să le spun altora să aibă curaj să-și apere drepturile dacă eu aș renunța la ale mele? Și nu, n-o să mă las șantajată. Nu mă voi lăsa intimidată și nici n-am de gând să-mi retrag nicio sesizare, nicio acțiune în instanță ca urmare a acestor amenințări. Dreptul meu de a mă apăra în fața unui abuz nu e negociabil. Iar abuzurile, iată, pot veni și din partea propriei conduceri de partid”, a subliniat deputata.

Ea a spus că este membră PNL de 27 de ani, că a cunoscut mai mulți președinți ai partidului și că a ocupat, la rândul ei, această funcție.

„Am crezut și cred în statul de drept, în lege, am promovat respectul pentru fiecare dintre noi. Am apărat dreptul fiecăruia de a merge în fața unui judecător atunci când consideră că i-au fost încălcate drepturile, demnitatea sau imaginea. Nu-mi schimb convingerile, pentru că astăzi ele deranjează conducerea partidului meu”, a transmis aceasta.

Deputata a mai spus că, în perioada în care a condus PNL, a promovat integritatea, a adus oameni noi în partid, a făcut fuziuni și a participat la dispute politice.

„Am promovat integritatea, am adus oameni noi, am făcut fuziuni, am purtat dispute și polemici politice și am făcut și greșeli. Poate că pe unii dintre colegi i-am nedreptățit, dar niciodată, niciodată n-am cerut cuiva să renunțe la un proces pentru a putea rămâne în partid sau în grupul parlamentar”, a mai spus Alina Gorghiu.

Gorghiu invocă dreptul constituțional de acces la justiție

Deputata PNL a susținut că funcția de președinte al partidului nu îi oferă nimănui dreptul de a-i obliga pe ceilalți membri să aleagă între formațiunea politică și drepturile lor.

„Constituția garantează, articolul 21, accesul liber la justiție. (..) Acest drept îl am ca cetățean. Nu mi l-a acordat președintele PNL, nici Biroul Politic Național. Liberul acces la justiție e un drept constituțional al fiecăruia dintre noi”, a afirmat Gorghiu.

„Gândiți-vă la milioanele de români care-și caută dreptatea în instanță. Cum ar fi să li se spună: dacă nu îți retragi acțiunea, îți pierzi locul de muncă sau dacă nu îți retragi acțiunea, te dăm afară din casă? Ce libertate mai are un om să-și apere drepturile dacă e amenințat tocmai pentru că a cerut în instanță să i se facă dreptatea? Nimeni n-ar trebui să fie pus în fața unei asemenea alegeri”, a mai spus deputata.

Alina Gorghiu a spus că se așteaptă „ca atacurile să se întețească, dar aceste atacuri nu vor dicta deciziile. Nu mi-e frică de Ilie Bolojan sau de Dan Motreanu și nici de cei care cred că funcția de partid le permite să mă reducă pe mine sau pe colegii mei la tăcere. Lupta politică trebuie să aibă limite”.

„Când condiționezi apartenența la grupul parlamentar de renunțarea la justiție, ai depășit o linie roșie”, a transmis deputata.

Ce spune Ilie Bolojan despre liberalii care au dat PNL în judecată

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat luni că decizia conducerii partidului vizează respectarea hotărârilor luate de grupurile parlamentare în privința votului membrilor, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat.

El a precizat că fiecare parlamentar este liber să voteze așa cum consideră, însă nu poate face acest lucru din interiorul grupului politic dacă nu respectă deciziile acestuia.

Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță hotărârile Congresului PNL, liderul partidului a spus că aceștia au două variante: fie își retrag procesele, fie nu mai fac parte din grupurile parlamentare ale formațiunii.

„Cei care contestă acest drept principial de a face recomandări privind votul într-o problemă sau alta, care este o problemă fundamentală, au două posibilități, să retragă aceste procese sau mandatul dat acestor grupuri parlamentare este să nu mai facă parte din aceste grupuri”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul PNL a adăugat că măsura reprezintă „o chestiune de claritate, de decență și de normalitate”.