În prim-planul problemei restituirii, națiunea vest-africană obținuse deja restituirea a 26 de comori regale din Abomey la sfârșitul anului 2021, jefuite de trupele coloniale franceze în secolul al XIX-lea, relatează Le Figaro. Într-o nouă cerere depusă în vara anului 2025, autoritățile benineze solicită acum restituirea a 35 de opere, inclusiv o sculptură a zeului Gou și arme antice, potrivit informațiilor din Le Monde confirmate pentru AFP de Ministerul Culturii.
Un comitet de experți urmează să se întrunească acum pentru a decide dacă artefactele revendicate îndeplinesc criteriile definite de legea-cadru privind restituirile coloniale, adoptată în mai 2026 în urma unui proces legislativ haotic.
Acest mecanism, care nu a mai fost aplicat până acum proprietăților coloniale, permite restituirea și derogarea de la principiul inalienabilității colecțiilor publice fără a fi necesară o legislație specifică, așa cum s-a întâmplat întotdeauna până acum. Această lege-cadru face parte din angajamentele președintelui Emmanuel Macron, care s-a angajat în 2017 să accelereze restituirea proprietăților jefuite în timpul colonizării, o problemă politică extrem de sensibilă, împărtășită de multe alte țări europene (Germania, Belgia etc.). Direct afectat de noua cerere de restituire a Beninului, Muzeul Quai Branly găzduiește, conform unui raport din 2018, aproximativ 79.000 de lucrări din Africa Subsahariană.
De la angajamentul prezidențial din 2017, restituirile coloniale din Franța au fost lente și graduale, în mare parte din cauza unor obstacole legislative. În 2020, Senegalul a obținut înapoierea sabiei lui El Hadj Omar, iar „toba vorbitoare” confiscată din Coasta de Fildeș în 1916 a fost returnată țării la începutul anului 2026. Franța a adoptat, de asemenea, legi-cadru care facilitează restituirea rămășițelor umane deținute în colecțiile sale și a bunurilor jefuite de naziști.