Modelare şi vaccinare, cu trei zerouri

  • În cadrul unei cercetări la nivel comunitar, derulată de UE în luna noiembrie 2020, prin intermediul Centrului European de prevenire şi control al bolilor, România răspundea că intenţionează să folosească exerciţii de modelare matematică, pentru a stabili nevoia de vaccinuri şi modalitatea de aplicare a acestora.
  • Pentru ordonarea priorităţilor pe diverse categorii eligibile, România a transmis UE că nu se raportează la alte criterii şi că va revizui periodic factorii critici care sunt luaţi în considerare la modelarea matematică.
  • Rezultatele sondajului comunitar au fost publicate într-un raport tehnic la 2 decembrie 2020.
1930 afișări
Imaginea articolului Modelare şi vaccinare, cu trei zerouri
Ai văzut modelarea aceasta matematică atât cât am văzut-o şi eu. Fără premise, fără ipoteze, fără scenarii şi fără concluzii. Modelarea matematică nu este menţionată în Strategia de vaccinare împotriva Covid-19 în România, adoptată prin HG 1013 din 27.11.2020 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 1171 din 3 decembrie 2020. În loc să primim informaţii şi detalii despre modelarea matematică invocată de guvernanţii noştri prin chestionarele UE, am primit altceva. Poate că încă se mai fac nişte calcule, prin vreun cabinet ministerial, într-un grup de comunicare strategică sau între două pauze de ţigară la schimbul de gardă care păzeşte congelatoarele cu dozele de vaccin ajunse în România.

Modelare matematică, în stil românesc

Pentru a genera soluţii care să fie folositoare în efortul de eradicare a unei pandemii precum cea de coronavirus, modelarea matematică are nevoie de date exacte, pe multiple dimensiuni. Rata de îmbolnăvire şi rata de vindecare, rata deceselor şi proporţia morbidităţilor asociate Covid-19 sunt astfel de date utile pentru a genera proiecţii pe baza funcţiilor matematice. În aceeaşi măsură, în modelare pot fi incluse şi elemente de comportament al indivizilor şi al grupurilor, precum tiparele de mobilitate intra- şi extra-comunitară. Tehnologia de azi poate să furnizeze acest tip de date, iar exemple sunt Singapore, Coreea de Sud şi alte state care au implementat de timpuriu aplicaţii pe terminale mobile pentru a culege date despre locaţii şi persoane din proximitatea subiecţilor infectaţi cu SARS-CoV-2. Trasabilitatea virusului a fost un punct critic în prevenirea aglomerării spitalelor şi în salvgardarea resurselor de personal.

Acum, critice sunt estimarea cererii de vaccinuri, aducerea şi administrarea lor în centre, ca şi eficacitatea întregii operaţiuni. Dacă Israelul, Marea Britanie, SUA au recurs la scalarea vaccinării în masă, înseamnă că e ceva serios care le-a determinat să folosească toate dozele disponibile pentru a vaccina cât mai multă lume. Viteza cu care acţionează alte state ne dă de gândit. Nu putem să ne ascundem în spatele Comisiei Europene. Nu ne putem mulţumi cu justificări conform cărora este perioadă de concedii sau că unii candidaţi eligibili încă mai analizează dacă vor face vaccinul pentru care s-au înscris, dar pe care îl ţin deocamdată blocat în statistici şi în congelatoare.

Dacă ar fi să luăm ca referinţă rapoartele Institutului Naţional de Sănătate Publică din România, remarcăm câteva lucruri clare: numărul total de cazuri de la noi a crescut exponenţial în toamnă, iar proporţia deceselor raportate la numărul total de cazuri a scăzut de la 5,47% (în aprilie) la 2,47% (în decembrie).
 
 

Ponderea persoanelor cu vârste peste 60 de ani care şi-au pierdut viaţa de pe urma Covid-19 a crescut constant, atingând un maxim de 84,5% din totalul deceselor în decembrie 2020. Proporţia cazurilor de morbidităţi asociate a crescut şi ea, de la 86,4% (aprilie 2020) la 95,1% (decembrie 2020) din numărul total al deceselor raportate.

În schimb, rata de îmbolnăvire cu Covid-19 în rândul personalului medical a scăzut, de la 11,11% (aprilie 2020) la 1,51% (decembrie 2020).
Per ansamblu, începând cu finalul lunii noiembrie, datele INSP arată trenduri în scădere pentru mediile mobile săptămânale, atât la cazurile confirmate, cât şi la decese. Ai zice că valul al doilea de îmbolnăviri care a bântuit România în toamna anului trecut se stinge de la sine. Numai că nu ne putem limita la această observaţie transversală.

Dacă ne uităm la situaţia pe plan internaţional, mutaţiile virusului şi virulenţa cu care se răspândeşte în noi valuri – atât pe continentul european, cât şi dincolo de acesta – ne îndeamnă la o reflecţie serioasă asupra strategiei de vaccinare pe care ar fi bine să o aplicăm.

Zero decese + zero transmiteri = zero modelări

Nu ştim ce fel de model matematic aplică România şi dacă, în cele din urmă, va fi implementat. Datele zilnice schimbă permanent peisajul epidemiologic, ca şi proiecţiile despre omologarea unor noi vaccinuri. Până acum, nu avem cifre publice din modelări.

Există un consens în mediul academic asupra faptului că alegerea soluţiei optime dintr-o modelare matematică ţine de cântărirea a două opţiuni concurente: fie reducerea ratei deceselor cauzate de infecţia cu coronavirus (ideal, până la zero), fie reducerea ratei de răspândire a virusului (ideal, până la zero).

La final de noiembrie 2020, când Strategia de vaccinare în România a fost aprobată, Guvernul avea serii bune de date culese de la debutul pandemiei în ţara noastră. Dacă ar fi fost ca autorităţile să modeleze acele date pentru a obţine una dintre cele două finalităţi descrise mai sus, am fi putut avea de discutat două scenarii potenţial egale din punct de vedere al validităţii matematice:
 
  • în cazul în care obiectivul strategiei de vaccinare ar fi fost reducerea mortalităţii, atunci ar fi trebuit ca autorităţile să acorde prioritate vaccinării celor mai în vârstă.
  • în cazul în care obiectivul strategiei de vaccinare ar fi fost încetinirea transmiterii virusului, atunci ar fi trebuit ca oficialităţile să acorde întâietate vaccinării adulţilor mai tineri.
Punctul de intersecţie al proiecţiilor şi totodată al deciziilor este categoria celor cu vârste de 60 de ani şi peste. Fie se trece la vaccinarea acestora şi atunci se limitează drastic rata deceselor, fie se trece la vaccinarea celor de sub 60 de ani şi atunci se limitează drastic rata transmiterii virusului. Ori a treia cale, vaccinare în masă.

Pentru a ajuta luarea unei decizii, experţii aduc în discuţie principii de etică, precum beneficiul maxim, grija egală faţă de toţi şi reducerea inechităţilor din sistemul de asistenţă medicală, dar şi principii procedurale, precum echitatea, transparenţa şi fundamentarea pe dovezi. În SUA, spre exemplu, raportul comun al Academiilor de ştiinţă, inginerie şi medicină recomandă ca alocarea vaccinurilor anti-Covid-19 să plece de la obiectivul de a reduce mortalitatea şi morbiditatea severă, dar şi impactul negativ pe care îl are în societate răspândirea SARS-CoV-2. Prin urmare, criteriile de alocare sunt definite în funcţie de patru riscuri: (1) riscul de a fi infectat, (2) riscul de mortalitate şi morbiditate severă, (3) riscul impactului negativ în societate şi (4) riscul de a transmite infecţia la alţii.

Prin vocea col. Valeriu Gheorghiţă, autorităţile ne promit că, de luni, 04.01.2021, vom începe să vedem amploarea Strategiei şi vom afla adevărata rată de vaccinare. Conform declaraţiilor recente din media, sunt preconizate 20.000 de vaccinări. Toate speranţele sunt îndreptate către succesul acestei etape, pentru că în funcţie de rata de vaccinare vom putea pretinde şi noi doze. Altfel, ce rost are să pretindem noi doze, dacă 90% din cele pe care le-am primit până acum încă stau prin congelatoare?

Atât limitarea pandemiei de Covid-19 pe teritoriul României, cât şi reducerea morbidităţii şi mortalităţii ca urmare a infectării cu virusul SARS-CoV-2 figurează în descrierea scopului general al strategiei de vaccinare. Strategia adoptată de Guvern nu pune însă punctul pe „i” şi ne lasă situaţia în coadă de peşte. Pare o strategie cu trei zerouri, inclusiv sub aspectul accesului la informaţia de interes public. Zero modelări înseamnă că vom avea proiecţii cu zero reduceri ale ratei de mortalitate şi zero reduceri ale ratei de transmitere a virusului. Modelarea matematică despre care Guvernul le vorbea colegilor europeni acum o lună va rămâne, cel mai probabil, un exerciţiu de imaginaţie, pe cheltuiala şi nervii majorităţii populaţiei.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici