FILMUL ROMÂNESC ÎN 2013: Un "copil" cu un Urs de Aur şi o prezenţă discretă pe Croazetă - Mediafax

FILMUL ROMÂNESC ÎN 2013: Un "copil" cu un Urs de Aur şi o prezenţă discretă pe Croazetă

2013 a fost în cinematografia din România anul filmului "Poziţia copilului", care a adus în premieră Ursul de Aur unui lungmetraj românesc."Poziţia copilului", propunerea României la Oscar, şi-a încheiat însă destinul odată cu neincluderea sa pe lista scurtă a premiilor Academiei de film americane.

776 afişări
Imaginea articolului FILMUL ROMÂNESC ÎN 2013: Un "copil" cu un Urs de Aur şi o prezenţă discretă pe Croazetă

Călin Peter Netzer ( Imagine: Arhiva Mediafax Foto / AFP)

Filmul românesc a primit şi în 2013 o serie de aprecieri din partea publicaţiilor de specialitate din străinătate. The Hollywood Reporter, Variety, IndieWire, dar şi The New York Times, The Economist şi Financial Times au lăudat producţiile româneşti, în timp ce BBC a afirmat într-un articol că "noul val al filmului românesc intră într-o nouă eră".

Cel mai important premiu al anului pentru cinematografia românescă, Ursul de Aur, primit de drama "Poziţia copilului", în regia lui Călin Peter Netzer, continuă să ţină filmul românesc în lumina reflectoarelor, după cum spunea cineastul Cristi Puiu, după ce pelicula a fost premiată la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

Înainte de a fi proiectat în premieră la Berlin, publicaţiile de specialitate au arătat un imens interes pentru filmul care vorbeşte cu dramatism, cu emoţie, dar şi cu umor despre traumele sufocării copiilor prin dragoste şi despre amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii acestora. "Răzvan Rădulescu a scris cel mai puternic scenariu al său din ultima perioadă pentru «Poziţia copilului», disecţia pe care Călin Netzer o face iubirii materne care atinge cote monstruoase. Filmul este, de asemenea, o critică tăioasă la adresa noilor îmbogăţiţi (un gen care se găseşte nu doar în România), o clasă în care realităţile sunt mascate, iar conflictul este evitat de fiecare dată când apare. Dialogul tăios, inteligent, multistratificat şi prestaţia foarte bună a actorilor, cum era de aşteptat, fac spectatorul să treacă cu vederea poziţionarea critică evidentă", a afirmat Jay Weissberg de la Variety.

Impresionaţi de film au fost şi criticii britanici de la Cine-Vue.com. În opinia lor, Călin Peter Netzer "permite camerei de filmat să o urmărească pe Cornelia (interpretată de actriţa Luminiţa Gheorghiu, n.r.) cu o privire atât de intruzivă şi de intensă încât, la început, filmul are alura unei anchete a poliţiei, care înregistrează toate dovezile şi momentele acestui tragic eveniment. Reuşind să transmită angoasele interioare şi starea fragilă a remarcabilei protagoniste, dar şi ale actorilor din rolurile secundare, "Poziţia copilului" este un film în care mocneşte conflictul domestic şi care te sufocă aproape cu senzaţia lui puternică de urgenţă", nota site-ul britanic, elogiind "fenomenala interpretare" a Luminiţei Gheorghiu.

Regizorul Călin Peter Netzer a concurat pentru trofeul Ursul de Aur cu nume celebre din cinematografia mondială precum Gus Van Sant, Steven Soderbergh, Danis Tanovic şi Ulrich Seidl.

De asemenea, lungmetrajul regizat de Călin Peter Netzer a fost şi propunerea României pentru premiile Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza. Dar călătoria acestuia către Hollywood s-a încheiat recent, pelicula nefiind inclusă pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, la ediţia din 2014.

Cu toate că pentru neiniţiaţi neincluderea pe lista scurtă a premiilor Academiei de film americane poate părea o înfrângere pentru filmul românesc, simplul fapt că "Poziţia copilului" a ajuns până în acest punct înseamnă foarte mult pentru cinema-ul din România. Traseul internaţional al peliculei lui Netzer este indubitabil unul de succes, având în vedere mai ales Ursul de Aur pentru lungmetraj câştigat la Berlin, care reprezintă o premieră pentru cinematografia din România.

Nu au primit Ursul de Argint, dar cei doi protagonişti ai filmului "Poziţia copilului", Luminiţa Gheorghiu şi Bogdan Dumitrache, au intrat, la rândul lor, în cursa pentru acest trofeu, alături de nume mari ale cinematografiei mondiale, precum Juliette Binoche, Catherine Deneuve, respectiv Jude Law şi Matt Damon.

 

Festivalul Internaţional de Film de la Berlin a fost un succes şi pentru actriţa Ada Condeescu, unul dintre cei zece actori europeni selecţionaţi în renumitul program international Shooting Stars, care a primit trofeul Shooting Stars de la Julie Delpy şi Ethan Hawke.

România a avut, însă, o prezenţă discretă la ediţia din acest an a Festivalului de Film de la Cannes. Dacă în 2012, Cristian Mungiu a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu pentru filmul "După dealuri", iar Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, actriţele din rolurile principale din filmul regizat de Cristian Mungiu, au obţinut premiul pentru interpretare feminină la Festivalul de la Cannes, 2013 nu a fost un an performant pentru România pe Coasta de Azur.

Deşi presa internaţională de specialitate se aştepta ca România să fie reprezentată la Cannes de nume mari, precum Corneliu Porumboiu şi Nae Caranfil, anul acesta filmul românesc nu a intrat în lupta pentru Palme d'Or. Chiar şi aşa, România a punctat la Festivalul de la Cannes cu regizorul Tudor Cristian Jurgiu, care a primit pentru "În acvariu" premiul al treilea la secţiunea Cinéfondation. Filmul premiat spune povestea unui cuplu - George şi Cristina, care încearcă să se despartă, dar nu par să reuşească. Totodată, filmul "În acvariu", de Tudor Cristian Jurgiu, a câştigat premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului de la Zagreb, Croaţia.

În 2013, filmul românesc a fost prezent şi la "Oscarurile europene" prin nominalizarea Luminiţei Gheorghiu la premiile Academiei de Film Europene (EFA), la categoria "cea mai bună actriţă", pentru rolul din lungmetrajul "Poziţia copilului".

Totodată, în cadrul galei Academiei de Film Europene, Ada Solomon, producătoarea filmului "Poziţia copilului", a primit trofeul Eurimages pentru coproducţie, o distincţie care recunoaşte rolul decisiv pe care îl au coproducţiile în industria de film din Europa. Acesta a declarat că distincţia primită reprezintă "un moment foarte important în cariera sa", dar şi "o mare responsabilitate" din perspectiva colaborărilor care vor urma.

"Premiul reprezintă un moment foarte important în carieră, pentru că, de fapt, încununează relaţiile şi tot parcursul pe care l-am avut în ultimii 10 ani, pentru că am coprodus cu o seamă întreagă de ţări, am avut parteneri din întreaga Europă pentru majoritatea proiectelor la care am lucrat şi lucrurile acestea s-au construit în timp şi reprezintă nu numai un vot de încredere din partea oamenilor cu care am lucrat, ci şi un mod de a face să circule operele româneşti, pornind de la stadiul de idee şi până la produsul finit şi e un fel de relaţionare extrem de importantă pentru orice om care lucrează în domeniul cultural în ceea ce priveşte posibilitatea de a accede pe o piaţă cât mai largă internaţională", a declarat Ada Solomon.

Pe de altă parte, filmul românesc a făcut în acest an şi un popas în oraşul elveţian Locarno. Astfel, cel mai recent lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, "Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism", a fost selectat în competiţia internaţională a Festivalului de la Locarno, acestuia alăturându-i-se "Roxanne", de Valentin Hotea, în secţiunea "Cineasti del presente". Deşi România nu a primit premii, publicaţiile internaţionale de specialitate au apreciat producţiile româneşti.

The Hollywood Reporter a scris, la momentul respectiv, că noul film al lui Porumboiu este provocator şi în acelaşi spirit al Noului val românesc. "Viziunea plină de inteligenţă cerebrală şi absurdă a autorului român Corneliu Porumboiu este aplicată lumii cinematografiei, în filmul său despre realizarea unui film turnat pe peliculă", a scris publicaţia.

Un regizor are o aventură cu o actriţă care are un rol secundar în filmul său şi decide să scrie în ultimul moment o scenă de nuditate pentru aceasta. Cel de-al treilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu pleacă "de la o premisă-clişeu şi reuşeşte cu multă grijă să o întoarcă cu susul în jos, apelând la logică, umor absurd şi la un consum uriaş de ţigări", au afirmat cei de la The Hollywood Reporter. Dacă primele două lungmetraje ale lui Corneliu Porumboiu - "A fost sau n-a fost" şi "Poliţist, adjectiv" - "investighează cuvinte şi înţelesuri", cel de-al treilea "explorează gramatica filmului, cu cadrele specifice regizorului, lungi, aproape imobile, duse la o nouă extremă, întregul proiect de 89 de minute având sub 20 de cadre", a mai scris publicaţia de specialitate.

Din punct de vedere tehnic, potrivit The Hollywood Reporter, filmul "se înscrie în linia celorlalte producţii româneşti recente". Filmul lui Corneliu Porumboiu îi prezintă în distribuţie pe Bogdan Dumitrache, Diana Avrămuţ, Mihaela Sîrbu şi Alexandru Papadopol şi a rulat în premieră mondială la Festivalul de la Locarno. Este una dintre puţinele pelicule din festival filmate şi proiectate pe peliculă de 35 mm.

De asemenea, IndieWire a scris că filmul "Când se lasă seara peste Bucureşti sau metabolism" reprezintă "cinema-ul românesc în cea mai pură formă", fiind însă "puţin probabil să fie lansat în cinematografe". "Oricine a urmărit direcţiile din cinematografia mondială în ultima decadă a remarcat tendinţele stilistice apărute în Noul val românesc, care a câştigat capital de imagine în 2008, cu aclamatul «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», unul dintre numeroasele filme româneşti care arată o predilecţie pentru cadre lungi şi filmări în timp real. Însă, dacă regizorul «4,3,2», Cristian Mungiu, a avut mai multă expunere, el nu este atât de evident român precum Corneliu Porumboiu", a scris publicaţia Indiewire.

De asemenea, publicaţia The Hollywood Reporter a remarcat, într-o cronică a filmului "Roxanne", de Valentin Hotea, că producţia este una potrivită pentru televiziune, iar partiturile consistente, cu umor şi energie, sunt jucate de actorii distribuiţi în roluri secundare - Anghel Damian şi Adrian Văncică. "Aşa cum scria William Faulkner, trecutul nu moare, nici măcar nu trece. Aceasta este o lecţie învăţată cu vârf şi îndesat de protagonistul filmului lui Vali Hotea, un debut în lungmetraj la maturitate şi încă o încercare a cinematografiei române de a revizita perioada lui Ceauşescu", a scris The Hollywood Reporter.

"Roxanne" spune povestea lui Tavi Ionescu, în vârstă de 38 de ani, căruia încă îi place să copilărească. El îşi împarte viaţa între grafica pe calculator, o mamă bolnavă şi Oana, care încă speră ca el să se implice în relaţia lor. Pentru Tavi, totul se va complica însă din ziua în care se hotărăşte să-şi ceară dosarul de la Securitate.

Dar, pe lângă marile festivaluri internaţionale de film, România şi-a croit drumul către lumina reflectoarelor şi prin intermediul altor evenimente cinematografice apreciate, precum Festivalul de Film de la Sofia, Karlovy Vary şi Festivalul de la Varşovia. Anul acesta, "O lună în Thailanda", debutul în lungmetraj al regizorului Paul Negoescu, a câştigat premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor (FIPRESCI) la Festivalul Internaţional de Film de la Sofia.

Chiar dacă nu a fost recompensat cu un premiu, filmul "La limita de jos a cerului", de Igor Cobileanski, care a rulat în secţiunea East of the West a Festivalului de la Karlovy Vary, a atras presa de specialitate, fiind considerat de The Hollywood Reporter "un studiu de personaj molatec, cu nuanţe de comedie neagră".

Personajul principal al filmului, Viorel (Igor Babiac), este un tânăr de 19 ani care locuieşte cu mama sa văduvă (Angela Ciobanu), care îl ceartă pentru că nu are o slujbă. Ca să nu se plictisească, Viorel îl ajută pe prietenul său Gâscanul (Sergiu Voloc), care vinde marijuana. În timpul acestor activităţi, Viorel o cunoaşte pe Maria (Ela Ionescu).

The Hollywood Reporter a remarcat faptul că, la un moment dat, ritmul filmului lui Cobileanski aminteşte de "Poliţist, adjectiv", regizat de Corneliu Porumboiu. Jocul actorilor este caracterizat de publicaţie, în contextul noului cinema românesc, drept o sumă de interpretări în stilul realist, minimalist.

Lungmetrajului lui Cobileanski i s-a alăturat, în selecţia Festivalului de la Karlovy Vary, scurtmetrajul documentar "După fel şi chip", de Paula Oneţ, care prezintă comunitatea bătrânilor dintr-un sat care are o singură pasiune: aceea de a-şi face fotografii pentru propriile pietre funerare.

Filmul românesc şi-a continuat călătoria festivalieră şi a ajuns şi la Festivalul Internaţional de Film de la Varşovia. România a fost reprezentată de filme precum lungmetrajele "O vară foarte instabilă", în regia Ancăi Damian, "Câinele japonez", regizat de Tudor Cristian Jurgiu, "Micul Spartan", de Dragoş Iuga, iar peliculele "Love Building", de Iulia Rugină, şi "La limita de jos a cerului", în regia cineastului Igor Cobileanski, au fost proiectate în afara competiţiei.

Cu o astfel de prezenţă, România a fost remarcată, atât de juriul competiţiei, cât şi de publicaţiile străine. De asemenea, BBC a notat, în aceea perioadă, că "în timp ce nicio peliculă din cele cinci ale Cehiei nu a fost premiată, România şi-a asigurat un premiu şi o "declaraţie de apreciere" la Festivalul de la Varşovia.

Lungmetrajul "Câinele japonez", apreciat de juriu "pentru sensibilitatea cu care sunt prezentate personajele şi lumea acestora", a fost distins cu premiul pentru cel mai bun regizor (Tudor Cristian Jurgiu) în secţiunea destinată cineaştilor aflaţi la primul sau al doilea lungmetraj, la cea de-a 29-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Varşovia. De asemenea, comedia românească "Love Building" a fost ovaţionată la Festivalul de Film de la Varşovia, primind şi un premiu special din partea juriului.

"Dominaţia României la Festivalul Internaţional de Film de Varşovia a fost mai mult decât o chestiune care ţine de cantitate", a spus BBC. Producţii de debut precum "Love Building" şi "Micul Spartan" şi-au demostrat originalitatea, în condiţiile în care alţi regizori debutanţi au oferit pale imitaţii ale unor maeştri ai cinema-ului, potrivit BBC.

"Noul Val românesc era marcat de un realism social şi de o abordare clară atât în privinţa trecutului comunist, cât şi a viitorului neo-liberal. Potrivit acestei definiţii, «Câinele japonez» se încadrează cel mai bine în linia Noului Val, în timp ce «Love Building» se încadrează parţial în acest curent, fiind o satiră a noilor aspiraţii ale clasei mijlocii", au scris cei de la BBC.

De la Varşovia, filmul românesc a plecat spre capitala Italiei, unde pelicula "Quod Erat Demonstrandum", în regia lui Andrei Gruzsniczki, a primit premiul special al juriului la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film de la Roma. De asemenea, un alt trofeu obţinut de România i-a aparţinut lungmetrajului "Love Building", regizat de Iulia Rugină, care a câştigat premiul pentru cea mai bună imagine la Festivalul Internaţional de Film de la Tirana, Albania.

Anul 2013 a adus pe marile ecrane şi ultimul rol al regretatului cineast Sergiu Nicolaescu. "Lupu", de Bogdan Mustaţă, a avut premiera în cinematografele româneşti pe 4 octombrie. Ce se poate întâmpla în mintea unui adolescent de 16 ani când se îndrăgosteşte pentru prima dată? Lupu trăieşte cea mai stranie vară din viaţa sa. Mama lui are un nou iubit, fata care se lipeşte de el pe holurile întunecate ale blocului este posibil să nu existe, iar tatăl mort îi cere ajutorul din camera alăturată. Filmul "Lupu" îl are în rolul principal pe tânărul Mihai Vasilescu, aflat la debut, alături de Ada Condeescu, Costel Caşcaval, Carmen Ungureanu, Alexandru Potocean şi Camelia Zorlescu, cu participarea extraordinară a lui Sergiu Nicolaescu, în ultimul său rol.

Pe lângă scurtmetrajul premiat la Cannes, filmul românesc a mai obţinut o distinţie internaţională pentru "O umbră de nor", de Radu Jude, care a primit premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo. "O umbră de nor", de Radu Jude, spune povestea unui preot, interpretat de Alexandru Dabija, care trebuie să îi dea o ultimă împărtăşanie unei persoane muribunde. Din distribuţia scurtmetrajului fac parte, pe lângă Alexandru Dabija, Şerban Pavlu, Mihaela Sîrbu, Olga Taisia Podaru, Gabriel Spahiu, Adina Cristescu, Marilena Chelaru, Mihaela Alexandra Anton, Silviu Mircescu. "Ca o umbră de nor" a avut premiera mondială în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului de Film de la Cannes, anul acesta. Anul trecut, tot la Festivalul de Film de la Sarajevo, regizorul Radu Jude a primit marele premiu, Inima Oraşului Sarajevo, pentru lungmetrajul său "Toată lumea din familia noastră".

Scurtmetrajul lui Jude nu a fost singurul titlu românesc premiat anul acesta la Sarajevo. Mai multe proiecte cinematografice româneşti au primit distincţii şi subvenţii din partea industriei. Astfel, regizorul Bogdan Mirică a primit, pentru proiectul "Dogs", premiul Arte International Relations CineLink, în timp ce regizorul Adrian Sitaru a primit, pentru proiectul "Fixer", după un scenariu de Claudia şi Adrian Silişteanu, premiul CNC CineLink.

De asemenea, iubitorii celei de-a şaptea arte l-au putut vedea în acest an pe actorul Horaţiu Mălăele alături de Bogdan, fiul său cel mare, în comedia "Funeralii fericite". În "Funeralii fericite", tânărul, în vârstă de 26 de ani, interpretează rolul lui Vasile, un "racket". Astfel, una dintre situaţiile cele mai comice din timpul filmărilor a fost repetiţia scenei în care Bogdan Mălăele, în interpretarea "racketului" Vasile, trebuie să-şi înjure tatăl. A ieşit una din cele mai reuşite secvenţe din film.

În "Funeralii fericite", Horaţiu Mălăele este Lionel, un român reîntors din Franţa, unde a lucrat în construcţii, care luptă împotriva destinului şi a propriului viitor. Când o razie duminicală îi pune pe fugă din cârciuma "La imigrantul fericit", Lionel şi cei doi prieteni ai lui descoperă că viaţa le-a rezervat o ultimă surpriză. Aceştia ajung lângă un teren viran unde s-a instalat o tabără de ţigani. Ca să se distreze, cei trei plătesc o ţigancă să le ghicească viitorul. Distracţia începe atunci când femeia le prezice data exactă a morţii şi modul în care vor muri.

Şi anul acesta, filmului "Despre oameni şi melci", în regia lui Tudor Giurgiu, i-au fost atribuite mai multe premii. Astfel, actorii din filmul "Despre oameni şi melci" au primit premiul pentru interpretare la Festivalul de la Sankt Petersburg, juriul fiind impresionat de prestaţia întregii distribuţii.

Radu Jude, regizorul care a primit premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo pentru "O umbră de nor", a câştigat premiul pentru cel mai bun film la cea de-a şaptea ediţie a galei Gopo pentru lungmetrajul "Toată lumea din familia noastră".

Cel mai dorit trofeu al evenimentului i-a fost acordat filmului "Toată lumea din familia noastră", acesta fiind cel de-al şaselea premiu primit la ediţia din acest an a premiilor Gopo de filmul lui Radu Jude. Astfel, Radu Jude a primit premiul Gopo pentru cel mai bun regizor, în timp ce pelicula şi-a adjudecat şi distincţiile pentru: cel mai bun actor în rol principal (Şerban Pavlu), cea mai bună actriţă în rol secundar (Mihaela Sîrbu), cel mai bun actor în rol secundar (Gabriel Spahiu) şi cel mai bun scenariu (Radu Jude şi Corina Sabău).

Lungmetrajul "Toată lumea din familia noastră" tratează cu umor povestea tristă a unui tată şi a fiicei lui, care vor să petreacă împreună o vacanţă ca-n rai, dar sunt prinşi în iadul relaţiilor de familie de pe pământ. Filmul îi are în rolurile principale pe Şerban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela Sîrbu şi Gabriel Spahiu, cu participarea extraordinară a cunoscuţilor actori Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel.

De asemenea, lungmetrajul lui Radu Jude a primit premiul Bayard d'Or, acordat celui mai bun film francofon, iar Şerban Pavlu a fost desemnat cel mai bun actor de juriul Festivalului Internaţional de Film de la Namur (FIFF), Belgia. "Toată lumea din familia noastră" a câştigat şi marele premiu al Festivalului CinEast, care s-a desfăşurat în octombrie 2012, la Luxemburg.

Aproape de sfârşitul lunii august a avut loc şi premiera lungmetrajului "Sunt o babă comunistă", de Stere Gulea. Filmările pentru pelicula "Sunt o babă comunistă" le-au amintit actriţelor Luminiţa Gheorghiu şi Anca Sigartău de cozile interminabile la benzină şi alimente din epoca ceauşistă, actorul Marian Râlea afirmând că filmul reprezintă "o tragi-comedie" a tuturor românilor.

Viaţa liniştită de provincie a soţilor Emilia (Luminiţa Gheorghiu) şi Ţucu (Marian Râlea) este dată peste cap atunci când fiica lor (Ana Ularu) se întoarce din Statele Unite, împreună cu logodnicul ei american. Ce ar fi trebuit să fie o întâlnire fericită se transformă repede într-o situaţie complicată şi în acelaşi timp amuzantă. Părinţii fetei află că tânărul cuplu trece prin probleme financiare grave, aşa că sunt dispuşi la orice sacrificiu pentru ca viitoare familie a fiicei lor să nu ducă lipsă de nimic.

După un an plin de recunoaştere internaţională, publicaţia The Guardian a atras atenţia că Noul val din cinema-ul românesc ar putea să dispară din cauza lipsei sprijinului intern.

Orice "nou val" din cinematografie are misiunea de a face din surpriză principala lui datorie, să încalce tradiţia şi să evite convenţiile. Noul val apărut în 2005 a avut parte de un start bun: el provine din România, o ţară care pălea până atunci, din punct de vedere cinematografic, pe lângă Polonia şi Rusia. Debutând cu filmul "Moartea domnului Lăzărescu", de Cristi Puiu - care a impresionat la Cannes în acel an -, această revoluţie şi-a dovedit ulterior clasa mondială: filmul din noul val românesc este estetic riguros, serios, pătruns de un simţ al umorului foarte caustic, îşi trage adevărurile din ţesătura ponosită a vieţii de zi cu zi, fiind adeseori învelit în reziduurile celor 42 de ani de comunism, a afirmat autorul articolului publicat pe site-ul The Guardian.

Potrivit The Guardian, au urmat Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu şi Radu Muntean, care s-au remarcat la rândul lor în acest registru, în a doua jumătate a deceniului trecut, cu filme create special pentru festivaluri şi culminând cu drama "Poziţia copilului" din acest an, care a câştigat cel mai important trofeu - Ursul de Aur - la Festivalul de la Berlin.

Cu toate acestea, noul val a fost aproape total deconectat de publicul său din România. Chiar dacă peliculele româneşti erau premiate şi apreciate de puriştii cinema-ului internaţional, cifrele din box office-ul românesc au fost înspăimântător de mici. În comparaţie cu publicul din alte ţări est-europene, românii nu au fost deloc interesaţi de filmele proprii: filmul românesc a avut o cotă de piaţă de doar 2,5% din piaţa de film din România în anul 2010. Ar fi cu adevărat păcat, a afirmat The Guardian, dacă publicul - intern şi străin - nu va mai avea posibilitatea de a descoperi personalitatea noului val al cinematografiei româneşti.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici