Video INTERVIU: Răsvan Popescu: CNA a adus, în 2009, două milioane de lei la bugetul de stat, prin amenzi - II

CNA a aplicat, anul acesta, 248 de amenzi, în cuantum de peste două milioane de lei, sancţiunile fiind un efect al scăderii calităţii programelor, al dezechilibrelor din campania electorală şi al piratării de programe TV, spune Răsvan Popescu, preşedintele CNA, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

26 afişări

Potrivit lui Răsvan Popescu, activitatea Consiliului în 2009 a fost una "complexă", implicând modificarea Legii audiovizualului - pentru a o pune în acord cu Directiva europeană privind serviciile media audiovizuale şi, implicit, pentru a se putea demara procesul de tranziţie la televiziunea digitală terestră -, dar şi monitorizarea a trei campanii electorale - campania pentru alegerile europarlamentare, campania pentru alegerile prezidenţiale şi campania pentru referendum.

Totodată, şeful CNA spune că, din cauza crizei economice, calitatea programelor posturilor de televiziune şi radio a scăzut, fapt care a determinat Consiliul să acorde sancţiuni mai multe radiodifuzorilor, în special pentru încălcarea legislaţiei audiovizuale privind protecţia minorilor şi privind respectarea demnităţii umane.

Tot "sărăcia" este cauza piratării de programe TV de către operatorii de cablu mici, consideră Răsvan Popescu. El precizează că amenda minimă pentru piratarea de posturi TV a crescut până la 10.000 de lei.

Răsvan Popescu vorbeşte în interviu şi despre tranziţia de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră, despre proiectele CNA în 2010 şi despre suma de care Consiliul are nevoie anul viitor de la bugetul de stat pentru a-şi desfăşura activitatea, respectiv circa zece milioane de lei.

Prezentăm a doua parte a interviului acordat MEDIAFAX de Răsvan Popescu, preşedintele CNA:

Reporter: Ce se întâmplă în planul tranziţiei de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră? Când estimaţi că se vor acorda primele licenţe pentru televiziunea digitală?

Răsvan Popescu: În primul rând, am reuşit modificarea cadrului legal, România nu avea o lege care să prevadă trecerea la digital. Acum o are. A fost adoptată şi strategia de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră. Deci aceste etape s-au parcurs. Acum, probabil că termenul prevăzut de această strategie, respectiv 31 decembrie 2009, va fi depăşit, suntem foarte aproape (de această dată, n.r.). Era termenul până la care ar fi trebuit ca primele două multiplexuri să fie alocate. Aici rolul principal îi revine Agenţiei Naţionale pentru Comunicaţii (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.). Cred că aşa cum se vor derula procedurile, undeva la nivelul lunii iunie, probabil că am putea să avem alocate primele două multiplexuri, după care CNA va repartiza canalele Televiziunii Publice cu acoperire terestră şi canalele private cu acoperire semnificativă şi audienţă semnificativă, pe aceste prime două multiplexuri, urmând ca, un an mai târziu, să fie alocate celelalte patru multiplexuri la care România are dreptul, prin planul de la Geneva, şi undeva în viitor, sigur, în funcţie de cum se vor elibera frecvenţele terestre, o să mai fie loc şi de o serie de canale regionale şi locale. Una peste alta, sigur, oferta va fi mult mai mare, posibilitatea de a avea de câteva ori mai multe televiziuni decât în prezent şi recepţia va fi mai bună, calitatea imaginii va fi mai bună, deci publicul ar avea motive să o aştepte cu interes.

Reporter: Dar în privinţa costurilor, va exista o gratuitate măcar pentru posturile TV care vor intra pe primele două multiplexuri? Este ceva prevăzut în strategie în acest sens?

Răsvan Popescu: Nu. Deocamdată e greu de discutat de această chestiune a costurilor. Ideal ar fi ca să existe o formă de susţinere din partea statului, mai ales pentru familiile sărace, care altfel, neputând să-şi permită un decodor care să le permită recepţia în sistem digital, sigur că ar risca să nu mai aibă acces la o serie de programe. Dar sunt lucruri care se vor lămuri în viitor, din aproape în aproape şi în funcţie de ce resurse va avea statul.

Reporter: Am înţeles că în strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică la cea digitală nu mai este prevăzut acest sprijin financiar.

Răsvan Popescu: Nu, din această cauză sunt şi reţinut. El nu mai este prevăzut în momentul de faţă, însă, pe măsură ce ne vom reveni, vom ieşi din această criză economică, este posibil la nivelul anilor viitori ca şi statul să-şi reconsidere strategia.

Reporter: Potrivit strategiei, CNA are responsabilitatea campaniei de informare a cetăţenilor cu privire la tranziţia la digital. Aţi început primele demersuri în acest sens?

Răsvan Popescu: Nu avem resurse deocamdată pentru această campanie. Urmează să vedem ce buget vom avea pentru anul viitor şi, în funcţie de resurse, sigur că o să putem şi noi să dimensionăm această campanie. În eventualitatea în care nu vom primi bani în mod distinct pentru asta, nu ne rămâne decât să apelăm la posturile de televiziune, în aşa fel încât, printr-o serie de informaţii, emisiuni informative, dezbateri, să poată să contribuie la informarea populaţiei şi să putem să lămurim oamenii de ce este nevoie să facem acest pas. Dar noi colaborăm cu posturile, pentru că ele au tot interesul să facă acest pas în timp util şi să-l facă bine, mai ales că pe ele cade greul. Investiţiile principale le revin.

Reporter: Televiziunea Publică este, probabil, cea mai avansată instituţie în privinţa digitalizării, prin experimentele pe care le-a realizat de-a lungul timpului. Cum vedeţi în prezent situaţia Televiziunii Publice?

Răsvan Popescu: Sigur, Televiziunea Publică va fi în măsură să facă mai uşor pasul în această tranziţie la digital. Există şi alte canale, există şi posturi private care au intrat, să zic, într-un anume fel de a se antrena pentru momentul acesta, printr-o serie de programe experimentale. Există şi în momentul de faţă şi anumite programe care se difuzează în sistem digital, pentru cine le poate recepţiona. Revenind la Televiziunea Publică, sigur că au existat unele probleme şi în campania electorală, nu atât în sensul că ar fi făcut ceva greşit sau ilegal - abateri au fost foarte puţine -, cât faptul că s-au implicat destul de puţin în reflectarea campaniei electorale. Nu a difuzat suficiente ştiri electorale, în buletinele informative obişnuite, în jurnalele lor obişnuite. Cu toate eforturile, nu a reuşit să organizeze dezbateri între candidaţii la prezidenţiale, ceea ce sigur ridică nişte semne de întrebare. Eu cred că principala problemă când vorbim de Televiziunea Publică stă chiar în legea ei de organizare şi funcţionare. Televiziunea Publică, prin lege, este practic dependentă de majoritatea care se formează în Parlament, întrucât, în fiecare an, Televiziunea prezintă un raport de activitate în Parlament şi dacă acest raport este respins, se dizolvă Consiliul, se face altul. Practic conducerea Televiziunii stă în fiecare an cu sabia deasupra capului, ceea ce sigur că nu e de natură să o încurajeze să se angajeze foarte mult în reflectarea activităţii politice din ţară şi cred că induce chiar o stare de reticenţă faţă de aceste lucruri. De acolo trebuie plecat, de la schimbarea legii Televiziunii. S-au făcut o serie de tentative în anii precedenţi, nu se poate spune că s-a reuşit ceva substanţial şi cât timp lucrurile vor fi aşa, cât timp practic Consiliul de acolo va sta mereu cu sabia deasupra capului, nu cred că rezultatele vor fi cele aşteptate.

Reporter: După aceeaşi lege, legea 41, funcţionează şi Radioul Public. Aceleaşi probleme le-aţi întâlnit şi la Radioul Public?

Răsvan Popescu: Radioul Public a reuşit să funcţioneze în parametrii normali, nu am avut cine ştie ce probleme. De fapt, abateri de la legislaţie au fost foarte puţine, cred că la ultima campanie a existat chiar o singură sancţiune dată la Radioul Public.

Reporter: În ultima campanie, campania pentru prezidenţiale, a fost introdus un clip pirat într-o emisiune a radioului.

Răsvan Popescu: Singura abatere aceasta a fost şi nici aceasta nu este neapărat un lucru care poate să le fie imputat neapărat lor. Cineva acolo, "o mână criminală", a introdus un material, altul decât cel care trebuia difuzat pe post. A durat puţin până şi-au dat seama că cineva le înlocuise materialul original şi sigur că în acest fel a existat o abatere de la cadrul legal, dar nu o abatere semnificativă şi nu neapărat imputabilă lor. Noi am dat sancţiunea pentru că, potrivit legii, absolut tot ce se difuzează cade în sarcina radiodifuzorului, dar am şi înţeles condiţiile în care s-a întâmplat acest lucru. De altfel, ei au declanşat o serie de anchete interne acolo, care probabil că vor stabili cine e de vină sau măcar cine a fost neglijent şi se vor da sancţiunile de rigoare.

Reporter: După un an 2009 încărcat cu foarte multe sancţiuni din partea CNA, ce plănuiţi pentru anul viitor? Care sunt principalele proiecte ale Consiliului?

Răsvan Popescu: În primul rând, trebuie să modificăm Codul audiovizual, astfel încât să-l punem în acord cu noua Lege. Sunt o serie de prevederi din Cod, legislaţia secundară pe care o elaborează Consiliul. În momentul de faţă sunt un pic defazate faţă de prevederile din Lege şi va trebui acolo să corectăm lucrurile. Iarăşi este foarte importantă implicarea CNA în procesul de digitalizare, în anul care vine. Noi ne spunem punctul de vedere într-o comisie interguvernamentală în care este şi Ministerul Culturii, este şi Ministerul Finanţelor, Ministerul Comunicaţiilor şi Agenţia Naţională pentru Comunicaţii. Acolo se stabilesc criteriile şi condiţiile de acordare a multiplexurilor. Şi ne-am propus un lucru, care nu va fi deloc simplu de realizat în aceste condiţii de constrângeri economice - să salvăm proiectul pe limba română pe care-l derulăm în fiecare an cu Academia Română, care nici nu costă foarte mult şi care a dat şi rezultate. În acest an, cel puţin în a doua parte a anului, nu a mai fost nevoie de sancţiuni pentru greşeli de limbă, întrucât numărul acestora a scăzut semnificativ. Dacă anul trecut aveam şi o sută de greşeli pe lună, la unele posturi, anul acesta nu mai suntem în această situaţie.

Reporter: În privinţa bugetului de care aveţi nevoie pentru anul viitor, puteţi să ne daţi nişte informaţii? S-a făcut un prim proiect de buget pentru 2010?

Răsvan Popescu: Da, încă suntem în discuţii cu cei de la Ministerul de Finanţe, tocmai datorită acestor constrângeri bugetare. Eu sper ca până la urmă suma solicitată de noi, care este puţin peste zece milioane de lei, să fie totuşi acceptată. Este o sumă minimă necesară pentru buna funcţionare a instituţiei. Audiovizualul din România este foarte mare. Practic cu 160 de oameni trebuie să gestionezi, să acoperi din punctul de vedere al legalităţii, activitatea pentru sute de posturi de televiziune şi radio. Spun că acest buget este un buget minim necesar, mai ales în condiţiile în care şi anul acesta noi am adus două milioane de lei la bugetul de stat, prin amenzi. Deci se şi acoperă parte din buget, 20% practic se scoate fără să vrem din amenzile care merg direct la bugetul de stat. Ele nu rămân la noi. Sper ca până la urmă să înţeleagă şi Ministerul de Finanţe acest lucru.

Vezi aici prima parte a înregistrării video a interviului acordat de Răsvan Popescu

(Interviu realizat de Madalina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici