Iohannis, mesaj la deschiderea expoziţiei Dacia - Ultima frontieră a romanităţii, la Roma

Expoziţia realizată sun coordonarea specialiştilor din cadrul Muzeului Naţional de Istorie al României şi prin colaborarea cu Muzeul Naţional Roman din Roma etalează peste 1.000 de piese reprezentative din patrimoniul a 45 de instituţii muzeale şi de cercetare arheologică din România şi Republica Moldova.

„Timp de patru luni, publicul italian va putea cunoaşte şi admira mărturiile unei excepţionale sinteze culturale în spaţiul fostei Dacii. Acestea sunt materializările contactului dintre civilizaţii în aria noastră geografică, fenomen istoric cu o durată de peste 1.400 de ani şi care a condus la naşterea poporului român, popor care a găsit în latinitatea limbii sale cel mai potrivit nume pentru a-i descrie rădăcinile. Artefactele din această expoziţie ne dezvăluie o Europă antică şi timpuriu medievală profund interconectată, în care popoarele şi civilizaţiile se aflau în contact şi adesea în conflict. Poporul român este, în cele din urmă, produsul unui astfel de proces complex. Ne-am fundamentat etosul şi destinul nostru naţional prin latinitatea limbii şi spiritualitatea creştină. În timp, aceste elemente au devenit substanţa unităţii şi a independenţei României”, a transmis preşedintele.

„Numele şi limba, spiritualitatea şi expresiile perenităţii ca popor latin ne sunt moşteniri de nepreţuit, dar implică şi o mare responsabilitate pentru toţi cei care astăzi se îngrijesc de protejarea patrimoniului cultural, de punerea în valoare a comorilor pe care le păstrăm în muzeele noastre. Este o mândrie să le prezentăm publicului din Roma şi nu numai, dar şi o bucurie să ştim că această expoziţie va încălzi sufletele românilor care şi-au găsit în Italia a doua lor casă. România şi Italia au fost, acum mai bine de un secol şi jumătate, aproape în acelaşi timp, rodul împlinirii conştiinţei de sine a popoarelor noastre. Astăzi lucrăm împreună la dezvoltarea proiectului de pace european, căruia îi adăugăm, prin patrimoniul nostru cultural, argumentele care atestă contribuţia creativă a generaţiilor care ne-au precedat, dovadă a unităţii în diversitate, care ne apropie şi ne face mai puternici”, adaugă şeful statului.

Potrivit MNIR, expoziţia, care beneficiază de o punere în scenă cu totul specială, este cel mai mare şi valoros proiect expoziţional din ultimii 25 de ani dedicat civilizaţiei geţilor şi dacilor, celei romane precum şi civilizaţiilor primilor migratori în spaţiul de la nord de Dunăre, în perioada cuprinsă între sec. VII a.Chr. şi sfârşitul sec. VII p.Chr. Versiuni ale expoziţiei au mai fost prezentate la Madrid (în 2021) şi la Bucureşti (în 2022), având foarte mare succes la public.

Din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României vor fi prezentate, printre altele: coiful de aur de la Coţofeneşti, piese din tezaurele getice de la Stânceşti, Craiova, Agighiol, Peretu, din tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, obiecte din inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, părţi din tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure dacice provenind din localităţi necunoscute din S-V României, piese din mormântul unei căpetenii celtice de la Ciumeşti, portretul imperial al lui Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Vităneşti, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor).

Din colecţiile muzeelor partenere enumerăm: stautuia zeului Glykon (din colecţia Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese gepide, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, piese din mormântul princiar getic de la Găvani (din patrimoniul Muzeului Brăilei Carol I), tezaurul de argintărie romană de la Muncelul de Sus (din patrimoniul Complexului Muzeal Naţional Neamţ), vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. şi sfârşitul sec. VII d. Hr.

Expoziţia „Dacia. L’ultima frontiera della romanità” va fi deschisă la Muzeul Naţional Roman din Roma până în aprilie 2024.