Making Waves, succes la New York: Peste 2.300 de spectatori la selecţia concentrată de film românesc

Festivalul Making Waves, care s-a desfăşurat în perioada 4 - 10 decembrie, la New York, a atras peste 2.300 de spectatori, care au avut parte de o selecţie concentrată de cinema românesc şi de dezbateri pe teme fierbinţi ale prezentului, potrivit unui comunicat.

77 afișări
Imaginea articolului Making Waves, succes la New York: Peste 2.300 de spectatori la selecţia concentrată de film românesc

Making Waves, succes la New York: Peste 2.300 de spectatori la selecţia concentrată de film românesc

În cele şapte zile cât a durat cea de-a noua ediţie a festivalului Making Waves: New Romanian Cinema din New York, peste 2.300 de spectatori au avut parte la Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center de o selecţie concentrată de cinema românesc şi de dezbateri pe teme fierbinţi ale prezentului, de la proteste de stradă la drepturile omului.

"A noua ediţie Making Waves a fost mai redusă ca număr de filme faţă de ediţiile precedente, dar omogenitatea selecţiei a fost mai vizibilă, iar felul în care anumite filme rimează cu altele sau se completează reciproc a generat o experienţă compactă pentru spectatori. Asta poate şi pentru că au lipsit titlurile de vârf ale cineaştilor consacraţi ai «noului val», care, deşi îmbogăţesc în mod evident pedigriul unui festival, pot dezechilibra o selecţie şi polariza diferit interesul publicului", spune Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.

Deşi, anul acesta, Romanian Film Initiative a propus publicului american 14 proiecţii, cu trei filme mai puţin decât anul trecut, media de spectatori şi de încasări la fiecare proiecţie în parte a fost mai ridicată decât la ediţiile anterioare, arătând că festivalul a devenit un reper major în peisajul cultural newyorkez, potrivit aceluiaşi comunicat.

Titlurile incluse în selecţia din acest an a Making Waves nu au avut parte doar de mai mulţi spectatori, ci şi de discuţii intense după proiecţii. "Câinele japonez", lungmetrajul de debut al regizorului Tudor Cristian Jurgiu, care a deschis festivalul şi este propus de România la gala Oscar 2015, a avut parte de cele mai lungi şi aplicate sesiuni de întrebări adresate realizatorului de către spectatori. Apreciat, printre altele, de publicaţii ca IndieWire, care descrie filmul drept "o dramă surprinzător de expresivă şi stratificată", "cu o regie convingătoare şi sigură pe sine", "Câinele japonez" şi-a sedus spectatorii.

Finalul deschis al poveştii a iscat multe comentarii speculative, iar unul dintre spectatorii de la Jacob Burns Film Center şi-a exprimat chiar dorinţa de a vedea o continuare a filmului. Printre fanii declaraţi ai peliculei lui Jurgiu s-a numărat şi Edie Demas, directoarea Jacob Burns Film Center.

"Quod Erat Demonstrandum", filmul lui Andrei Gruzsniczki, la rândul lui elogiat de IndieWire, care îl recomandă drept "complex şi profund", a generat discuţii legate de tacticile de supraveghere folosite astăzi în America şi în regimurile democratice, fiind totodată lăudat pentru reconstituirea epocii prin detalii de scenografie. Proiecţia de la Film Society of Lincoln Center a fost introdusă de politologul Vladimir Tismăneanu, care a apreciat filmul ca fiind unul din foarte puţinele care reuşeşte să suprindă nu doar omniprezenţa personajului Ceauşescu, a fricii şi a îndoielii în viaţa de fiecare zi în perioada comunistă, ci şi modalitatea de funcţionare a represiunii prin poliţia politică, care îl aduce aproape de filmul "Vieţile altora/ Das Leben der Anderen", de Florian Henckel von Donnersmarck.

Documentarul lui Vlad Petri "Bucureşti, unde eşti?", despre protestele din 2012, din Piaţa Universităţii din Bucureşti, a conturat discuţii ample legate de similarităţile dinamicii dintre protestatari şi trupele poliţieneşti de pretutindeni.

Unele dintre cele mai interesante reacţii au fost provocate de "Al doilea joc", documentarul lui Corneliu Porumboiu, care a atras, printre altele, atenţia unor publicaţii ca The Wall Street Journal şi The New Yorker. Potrivit acesteia din urmă, "suprapunerea de sunet şi imagine oferă meciului amplitudinea şi profunzimea unui film de ficţiune, oferind totodată o dimensiune alegorică a societăţii care, la acel moment, se afla în pragul unei schimbări radicale".

Pelicula "Moromeţii", prezentată anul acesta la Making Waves în cadrul unui focus dedicat regizorului Stere Gulea, a fost introdusă publicului de Richard Peña, profesor la Columbia University şi cel care a condus vreme de 25 de ani Film Society of Lincoln Center şi New York Film Festival, bun cunoscător şi susţinător al filmului românesc, vechi şi nou. Potrivit lui Peña, "Moromeţii" arată limpede că filmele "noului val" nu s-au născut în vid şi că în România există o creaţie şi tradiţie cinematografică solidă, puţin cunoscută însă în SUA, de la care de altfel mulţi regizori contemporani se revendică.

În ceea ce priveşte cele două programe speciale cuprinse în festival, acestea au provocat publicul nu doar la discuţii în jurul unor subiecte de foarte mare importanţă pentru libertatea de expresie, aşa cum este înţeleasă în relaţia dintre arte şi politică, ci şi la revizitarea unui capitol important din istoria artei, care a legat Bucureştiul de New York, la jumătatea secolului trecut.

În cadrul "Creative Freedom through Cinema", program dedicat în acest an drepturilor omului şi comunităţii LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali) din Rusia, cunoscutul autor şi activist Andrew Solomon a avut câteva intervenţii despre experienţa lui în România din această vară, care au smuls aplauze la scena deschisă. Având ca punct de pornire cele două filme ruseşti incluse în program, a căror temă centrală sunt drepturile minorităţilor sexuale, unii dintre americanii din public s-au arătat interesaţi de ce nu există filme cu conţinut LGBT în cinematografia românească.

Evenimentul special dedicat artistei de origine română Hedda Sterne a inclus o prezentare susţină de istoricul de artă Radu Stern a perioadei de început a artistei în România şi a contextului general al avangardei româneşti în care ea a activat. Noile lucrări ale lui Sterne, precum şi documentele recent descoperite de criticul de artă Cosmin Năsui, director al Postmodernism Museum din Bucureşti, au fost prezentate pentru prima dată publicului în cadrul acestui eveniment. Năsui a vorbit despre procesul de recuperare a lucrărilor şi documentelor, dar şi despre destinul unui artist român aproape necunoscut în România, dar ale cărui lucrări se regăsesc în colecţiile unor mari muzee din SUA. Publicul participant, printre care s-au aflat reprezentaţi ai Fundaţiei Saul Steinberg (celebrul ilustrator american, căsătorit cu Hedda Sterne), reprezentanţi ai Menil Collection, dar şi nepotul Heddei Sterne, născut în SUA, s-a arătat interesat de planurile de organizare a unei viitoare expoziţii dedicate artistei.

Cea de-a noua ediţie Making Waves a beneficiat, în premieră, de susţinerea celor mai importante asociaţii profesionale din domeniul cinematografiei româneşti, Uniunea Cineaştilor din România şi Centrul Naţional al Cinematografiei. Festivalul a fost posibil cu ajutorul Trust for Mutual Understanding, HBO România, Stefania Magidson - Blue Heron Foundation, ICON Production, Lark Play Development Center şi John Eisner, precum şi a numeroşi donatorilor şi suţinători privaţi. Printre aceştia se numără Lucian Pintilie, Adrian Ghenie, Şerban Savu, Dan Perjovschi, Marie-France Ionesco, Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Vladimir Tismăneanu, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Alexander Nanău, Andrew Solomon, Eva-Maria Preiswerk şi Freundschaftsverein Schweiz-Rumänien, Richard Peña şi Uberto Pasolini.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici