Monica Lovinescu - vocea unei Românii în exil, pe undele Europei Libere - Mediafax

Monica Lovinescu - vocea unei Românii în exil, pe undele Europei Libere

Regretată de jurnalişti, oameni de cultură, scriitori, decesul criticului literar Monica Lovinescu este o mare pierdere pentru spiritualitatea românească şi europeană.

170 afişări
Imaginea articolului Monica Lovinescu - vocea unei Românii în exil, pe undele Europei Libere

Monica Lovinescu - vocea unei Românii în exil, pe undele Europei Libere

Preşedintele Traian Băsescu, a primit cu profundă tristeţe vestea dispariţiei unei mari personalităţi a culturii române, Monica Lovinescu, simbol al exilului românesc.

"Monica Lovinescu va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră ca voce a rezistenţei morale în vremuri de opresiune şi suferinţă. Lupta sa împotriva totalitarismului comunist, cu armele cuvântului scris şi rostit, a dat celor aflaţi în ţară încrederea şi speranţa în biruinţa adevărului şi a libertăţii. Întreaga sa operă este o cronică fără de care nu putem înţelege istoria recentă a românilor", afirmă Traian Băsescu.

Preşedintele României "aduce omagiul său memoriei Monicăi Lovinescu, al cărei nume se află înscris, alături de cel al regretatului Virgil Ierunca, în Panteonul demnităţii poporului român".

Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, consideră că vocea "inconfundabilă" a Monicăi Lovinescu, propagată pe undele postului de radio Europa Liberă, a fost pentru "prizonierii regimului Ceauşescu" sinonimă cu speranţa.

"În Săptămâna Patimilor am primit dureroasa veste a trecerii Doamnei Monica Lovinescu în lumea celor drepţi. Timp de o jumătate de secol, vocea inconfundabilă a Monicăi Lovinescu, propagată pe undele postului de radio Europa Liberă a fost pentru noi, prizonierii regimului Ceauşescu, sinonimă cu speranţa. De la Monica Lovinescu am învăţat cea mai importantă lecţie de demnitate umană. Est-etica, termenul inventat de ea, a pus bazele unui sistem axiologic, paralel cu cel oficial, pe baza căruia s-a edificat singurul canon autentic al literaturii române scrise în perioada comunistă", spune Adrian Iorgulescu.

Ministrul Culturii consideră că, odată cu dispariţia Monicăi Lovinescu, se încheie o epocă: "epoca războiului rece, a lumii împărţite în alb şi negru, a gesturilor sublime şi a demisiilor morale".

"Ne e greu să ne obişnuim cu gândul că nu vom mai auzi niciodată Vocea care, în negura deznădejdii, ne dădea iluzia că nu este totul pierdut. Pentru toate, mulţumim din suflet, Doamnă Monica Lovinescu!", mai spune ministrul Adrian Iorgulescu.

Jurnalistul Emil Hurezeanu a declarat pentru MEDIAFAX că Monica Lovinescu "are aura unei posterităţi ilustre", vocea ei "inconfundabilă" fiind una din "sursele de încredere şi putere pe care românii au simţit-o ani în şir, în eterul undelor Europei Libere".

"Întâmplarea face că sunt printre puţini români care au cunoscut-o pe Monica Lovinescu, fiind coleg atât cu ea cât şi cu soţul ei, Virgil Ierunca. Deşi locuia, muncea şi trăia cu Ierunca la Paris şi nu prea veneau în Germania, eram foarte legaţi, pentru că adesea ascultam emisiunile lor, transmisiile lor, interviurile, iar eu le şi moderam. I-am vizitat în mai multe rânduri la Paris, unde m-am bucurat de generozitatea lor", a precizat Hurezeanu.

"Monica Lovinescu are aura unei posterităţi ilustre, fiind fiica lui Eugen Lovinescu. Ea a fost legată de a patra generaţie de postmaiorescieni, de grupul de la Sibiu - Calotă, Radu Stanca, Doinaş -, de care şi eu sunt legat, chiar dacă sunt mai tânăr decât ei", a mai spus el.

De asemenea, Hurezeanu consideră că "jurnalele Monicăi Lovinescu sunt unul dintre cele mai importante documente de experienţă umană dincolo de Cortina de Fier, dar strâns legate de realităţile româneşti".

"Deşi nu a trăit în România în ultimii 50 de ani, a cunoscut bine România, a iubit-o, a slujit-o, în numele unei valori a spiritului liber pe care le-a susţinut. Critic literar, comentator, analist politic, vocea ei inconfundabilă rămâne una din sursele de încredere şi putere pe care românii au simţit-o ani în şir, în eternul undelor Europei Libere. Eu, ca membru al comunităţii româneşti exilate la Europa Liberă, o comunitate foarte specială, aproape şi departe de România, şi mult mai tânăr decât ea, mă simt de două ori mai afectat de această dispariţie, pentru că dispare un mare intelectual, un patriot şi dispare o mare bucată din trecutul meu de exil politic", a mai precizat Hurezeanu.

"Mă pot gândi cu imensă dragoste şi nostalgie la această miraculoasă făptură", a încheiat publicistul.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat pentru MEDIAFAX că, o dată cu dispariţia Monicăi Lovinescu, "se stinge vremea trăirii în cultură pe viaţă şi pe moarte, a literaturii făcând ştiri de prima pagină, a artei la baionetă cu politica".

Cristian Tudor Popescu consideră că Monica Lovinescu reprezintă "o rasă aproape dispărută: credincios practicant al lucidităţii morale; un om gata să moară pentru un principiu, pentru o convingere".

C.T. Popescu a spus că a văzut-o ultima dată pe Monica Lovinescu în documentarul lui Alexandru Solomon, "Cold Waves/ Război pe calea undelor".

"Ultima dată am văzut-o vorbind greu, întinsă pe spate, filmată de la piept în sus în «Cold Waves» al lui Alexandru Solomon. Este imaginea cea mai antimarxistă din întreaga viaţă şi operă a Monicăi Lovinescu: spiritul lăsând materia în urmă", a declarat Cristian Tudor Popescu.

Scriitorul şi filosoful Gabriel Liiceanu spune că "Monica Lovinescu, de ale cărei vorbe la Europa Liberă s-au agăţat sute de mii de oameni înainte de 1990, a murit în stil românesc, înconjurată adică de ignoranţa, indiferenţa şi uitarea noastră".

Scriitorul Gabriel Liiceanu spune într-un text intitulat "La moartea Monicăi Lovinescu": "Monica Lovinescu, de ale cărei vorbe la Europa Liberă s-au agăţat sute de mii de oameni înainte de 1990, a murit în stil românesc; înconjurată adică de ignoranţa, indiferenţa şi uitarea noastră. În ultimii ani, cât a stat literalmente ţintuită la pat, telefonul încetase aproape să sune, iar cărţile ei memorabile apărute în acest răstimp în ţară au făcut obiectul unui interes mediocru. De la un moment dat încolo românii n-au mai avut nevoie, pur şi simplu, de Monica Lovinescu. La ce bun să ţii minte un om a cărui valoare de întrebuinţare dispăruse într-un interludiu al istoriei? Cu fiecare moarte ilustră, îmi spun că avem un adevărat har în a ne sabota sistematic istoria. Şi asta pentru că nu suntem capabili să respectăm minima ei condiţie: civilizaţia aducerii aminte".

"Adevărul e că, neştiind să onorăm spiritul altuia, nu ne place să avem eroi şi, mai ales, nu ne place să avem eroi contemporani. Românii preferă să-i uite pe cei care le-au dăruit ceva esenţial din viaţa lor, deoarece, dispărându-le simţul comunitar, aşa cum nu mai cred în jertfă, cred că e mai bine să nu datorezi nimic nimănui", subliniază Gabriel Liiceanu, directorul general al grupului Humanitas, care a editat operele Monicăi Lovinescu.

Alexandru Solomon, regizorul filmului documentar "Război pe calea undelor", a cărui protagonistă a fost, printre alţii, Monica Lovinescu, a declarat pentru MEDIAFAX că aceasta "a creat o scară de valori în cultura română, care rămâne" peste timp.

"Senzaţia mea, când am cunoscut-o pe doamna Monica Lovinescu, acum trei ani, a fost una de forţă şi precizie, deşi era fizic foarte diminuată. Dar vocea şi mintea erau nechimbate. Se vedea clar că te citeşte şi te evaluează dintr-o privire şi te aşează pe o scară de valori foarte bine conturată. Eu cred că asta a făcut, a creat o scară de valori în cultura română care rămâne", a spus Solomon.

H-R Patapievici consideră că Monica Lovinescu a fost "un martor al adevărului" şi o "voce a celor care nu puteau să aibă o voce" înainte de 1989.

"Monica Lovinescu a fost un martor al adevărului, iar din momentul în care mama ei a fost asasinată în puşcărie şi ştiind cum anume posteritatea unui om, cum a fost tatăl ei, Eugen Lovinescu, poate fi maltratată şi mutilată de către un regim certat cu umanitatea şi cu adevărul, Monica Lovinescu a înţeles că a fi martor al adevărului implică să fii o voce a celor care au fost martirizaţi în numele lui. Înainte de 1989, Monica Lovinescu a fost vocea tuturor celor care nu puteau să aibă o voce, iar după 1989 a fost un soi de memento al faptului că societatea şi politica românească continuă să fie lipsite de criterii, iar deciziile importante sunt luate tot fără exigenţă etică. A murit un martor al adevărului", a declarat pentru MEDIAFAX Horia Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român.

Pe de altă parte, scriitoarea Gabriela Adameşteanu apreciază: "Nu îmi pot imagina apariţia cărţilor care vor rămâne în literatura română din perioada comunistă fără vocea protectoare, inconfundabilă, a Monicăi Lovinescu".

Criticul literar Monica Lovinescu a încetat din viaţă, la Paris, la vârsta de 85 de ani. Jurnalist, critic literar şi cunoscut comentator de radio, Monica Lovinescu a decedat duminică noaptea, la ora 00.30, la spitalul Charles Richet din Val d'Oise, la 15 km de Paris. Ea era internată de circa trei luni, fiind grav bolnavă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici