Patapievici şi-a prezentat motivele demisiei de la ICR, în prezenţa unor personalităţi ca Mircea Cărtărescu şi Cristi Puiu

Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a prezentat, joi, motivele pentru care conducerea institutului îşi dă demisia de onoare, fiind la final aplaudat de personalităţi precum Cristi Puiu şi Mircea Cărtărescu, prezente la această ultimă conferinţă a sa ca şef al ICR.

Urmărește
2369 afișări
Imaginea articolului Patapievici şi-a prezentat motivele demisiei de la ICR, în prezenţa unor personalităţi ca Mircea Cărtărescu şi Cristi Puiu

Patapievici şi-a prezentat motivele demisiei de la ICR, în prezenţa unor personalităţi ca Mircea Cărtărescu şi Cristi Puiu (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a prezentat, joi, motivele pentru care conducerea institutului îşi dă demisia în semn de protest, fiind la final aplaudat de personalităţi precum Cristi Puiu şi Mircea Cărtărescu, prezente la această ultimă conferinţă a sa ca şef al ICR.

La conferinţa care a avut loc joi, la sediul Institutului Cultural Român, au participat, alături de Horia-Roman Patapievici, cei doi vicepreşedinţi ai ICR, Mircea Mihăieş şi Tania Radu.

De asemenea, la eveniment au fost prezenţi, printre alţii, regizorul Cristi Puiu şi scriitorul Mircea Cărtărescu, tinerele autoare Anamaria Sandu şi Elena Vlădăreanu, precum şi directorul Institutului Francez din Bucureşti, Didier Dutour.

Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, la Digi 24, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este constituţională.

Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgenţă al actului normativ, Curtea Constituţională s-a pronunţat marţi, stabilind că OUG nr. 27 este constituţională.

Patapievici a declarat marţi, agenţiei MEDIAFAX, după pronunţarea Curţii, că el şi întreaga conducere ICR îşi menţin decizia de a-şi da demisia.

În conferinţa de joi, Patapievici a menţionat că a existat "o încălcare de procedură" în contestarea caracterului de urgenţă al OUG nr. 27/ 2012, şi anume faptul că Avocatul Poporului nu a fost prezent în persoană şi nici nu a delegat pe cineva pentru a susţine contestaţia la Curtea Constituţională.

Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituţională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului, aceasta fiind preluată interimar de Valer Dorneanu.

După cum a mai declarat anterior, Patapievici a explicat, joi, că ceea ce se va întâmpla cu ICR prin efectele OUG nr. 27/ 2012 nu este doar trecerea în subordinea Senatului, ci schimbarea misiunii, accentul punându-se, cum se specifică în preambulul ordonanţei, pe identitatea naţională.

Aceasta reiese, a precizat Patapievici, şi din răspunsul dat de ministrul Culturii, Puiu Haşotti, preşedintelui Societăţii Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi, în urma petiţiei înaintate de Alianţa pentru o Românie Curată pentru revocarea OUG nr. 27/ 2012.

Ministrul Haşotti spune în răspunsul scris, prezentat în conferinţă, că premisa actului normativ, aşa cum rezultă şi din preambul, a fost "necesitatea consolidării şi amplificării, sub diferite forme, a relaţiilor culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare, în scopul păstrării şi perpetuării identităţii naţionale, deziderat de o importanţă deosebită  în contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturală". "Atingerea acestui scop impune exercitarea controlului parlamentar" asupra funcţionării ICR, se mai spune în răspuns, precizându-se că aceasta s-ar face "prin intermediul Senatului României, în calitate de cameră decizională pentru adoptarea proiectelor de legi şi propunerilor legislative în domeniul politicii externe".

Ministrul Culturii adaugă că în Senat funcţionează comisii permanente pe acest domeniu, precum Comisia pentru politică externă, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia românilor de pretutindeni.

"În mod interesant, lipseşte cea pentru cultură", a remarcat Patapievici, joi, când a prezentat textul lui Haşotti.

Patapievici s-a referit şi la declaraţia fostului ministru al Culturii Mircea Diaconu, conform căruia ICR trebuia "să cânte în acelaşi cor" cu celelalte instituţii.

"Ceea ce vor ei este să ne spună că nu trebuie să existe o instituţie a statului român care să ofere o voce independentă artiştilor, operatorilor culturali români", a declarat Patapievici.

Totodată, ICR se va transforma într-o instituţie de propagandă a culturii naţionale, dintr-un mediator care a pus în legătură artişti şi operatori culturali din România cu cei din străinătate şi o instituţie care a promovat cultura naţională în cooperare cu instituţii de cultură străine, asigurând astfel succesul acţiunilor sale pe piaţa culturală externă.

"Deviza noastră a fost: «Niciodată singuri, mereu împreună»", a subliniat Patapievici, amintind că jumătate din evenimentele organizate de ICR au ajuns să fie făcute alături de un partener străin, care cofinanţează, iar unul din cinci evenimente ale ICR sunt organizate gratuit, partenerii străini punând la dispoziţia institutului ceea ce este necesar.

"Nu facem propagandă culturii române. Propaganda se face pentru o ideologie, pentru un stat", a spus Patapievici.

"Cea mai proastă formă de patriotism este naţionalismul", a mai spus el, referitor la efectele pe care le atribuie OUG nr. 27 - transformarea ICR într-un instrument de propagandă culturală, pentru întărirea identităţii naţionale.

"Locul în care ne-am lăsat şapte ani şi jumătate din viaţă, această construcţie instituţională vie este distrusă", a spus Patapievici.

El a mai declarat că actuala conducere a institutului, formată din el, Tania Radu şi Mircea Mihăieş, înţelege să îşi depună demisia de protest "faţă de lovitura dată artiştilor români".

Patapievici a mai spus că, deşi artiştii şi operatorii culturali români au criticat decizia Guvernului, deşi s-au primit sute de proteste şi din partea unor asociaţii de cultură din străinătate, Guvernul şi parlamentarii care au susţinut ordonanţa de urgenţă au mers mai departe şi chiar au trecut la calomnierea ICR, despre care s-a spus că ar fi o agenţie care pregăteşte agenţi de propagandă pentru "regimul Băsescu".

De asemenea, s-a spus despre ICR că ar cheltui fără discernământ banul public şi ar fi lipsit de transparenţă, în condiţiile prezentării tuturor cheltuielilor institutului, dintre care trei sferturi sunt pe proiecte şi numai un sfert pentru administrare, în rapoartele sale de activitate anuale.

Referitor la acest aspect, Patapievici a mai spus că a "interzis cheltuielile personale", astfel că ceea ce va moşteni succesorul său nu va fi o limuzină, ca la alte instituţii de stat, ci aceeaşi maşină pe care el a moştenit-o de la Augustin Buzura, fostul preşedinte ICR.

El a mai precizat că nici el, nici ceilalţi din conducerea ICR nu au călătorit niciodată la clasa business, deşi este un drept legal al tuturor secretarilor de stat (preşedintele ICR are rang de secretar de stat, n.r.). "Vă rog să vă uitaţi la toţi secretarii de stat dacă a refuzat cineva (acest privilegiu n.r.). Noi am făcut-o", a spus Patapievici.

"Este un gest de responsabilitate, iar pentru noi trei a fost o declaraţie de onoare asupra felului în care am înţeles să conducem această instituţie", a mai declarat Patapievici.

Demisia a fost amânată, după decizia Curţii Constituţionale, pentru ca actuala conducere să poată discuta cu ministrul de Finanţe Florin Georgescu, privind rectificarea bugetară anunţată de minister în sensul reducerii cu peste o treime a bugetului ICR.

Ministerul Finanţelor anunţase ICR, pe 18 iulie, că urmează să i se reducă bugetul aprobat pentru 2012, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, şi că institutul trebuie să se încadreze în restul sumei - 28,5 milioane de lei până la sfârşitul anului -, în condiţiile în care fuseseră deja angajaţi în proiecte 29 de milioane de lei.

În urma discuţiei pe care au avut-o, miercuri, Patapievici şi Mircea Mihăieş cu Florin Georgescu, ministrul a promis că va susţine la Guvern ca reducerea să se facă la mai puţin de jumătate, astfel că ICR ar mai avea 8 milioane de lei până la sfârşitul anului pentru a-şi onora angajamentele, iar partenerii străini să nu spună "Cine sunt românii? Ăştia care promit şi nu fac", a mai declarat Patapievici.

În finalul conferinţei, Patapievici le-a mulţumit artiştilor şi oamenilor de cultură cu care a lucrat ICR, colegilor din institutele culturale române şi străine şi tuturor colaboratorilor, conducerea de la Bucureşti fiind îndelung aplaudată de cei prezenţi la eveniment.

"Vedeţi, a meritat să facem ce-am făcut", a mai spus Patapievici.

În conferinţa de joi au fost prezentate şi o serie dintre realizările ICR în perioada 2005 - 2011, în mandatul actualei conduceri. Însumate, acestea înseamnă peste 4.500 de evenimente organizate de institutele culturale române din străinătate, peste 500 de evenimente în România, peste 330 de titluri din literatura română traduse în străinătate, peste 350 de beneficiari ai burselor şi rezidenţelor ICR, 111 proiecte culturale finanţate prin Programul Cantemir, peste 500 de cursanţi de limba română la cursurile organizate de institut.

Curtea Constituţională a decis, marţi, că OUG nr. 27/ 2012 este constituţională, respingând excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului.

Patapievici a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că aspectul sesizat de Avocatul Poporului este cel al caracterului de urgenţă, Curtea Constituţională distingând între decizia politică şi caracterul de urgenţă, pe care l-a considerat legitim.

Tot marţi, Patapievici a precizat că cei din conducerea ICR rămân "în acelaşi cadru" şi vor demisiona după "rezolvarea câtorva chestiuni de gestiune punctuală, legată de reducerea severă a bugetului" institutului.

Recent, Ministerul Finanţelor a informat ICR, printr-o adresă, că vor fi operate o serie de modificări, incluzând reducerea bugetului institutului, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, reprezentând mai mult de o treime. Ministerul a cerut, totodată, ICR să se încadreze în restul sumei prevăzute în bugetul aprobat la sfârşitul anului trecut, respectiv în 28,5 milioane de lei, urmând ca reducerea să fie şi operată, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ICR. Însă ICR a cheltuit sau angajat în proiecte aflate în derulare suma de 29 de milioane de lei, astfel că, până la sfârşitul acestui an, ar trebui să funcţioneze cu minus 500.000 de lei, pentru a respecta cererea Ministerului Finanaţelor.

Patapievici a precizat că, potrivit bugetului de stat, ICR avea angajate o serie de alocări bugetare. "Nu se poate să fii anunţat că nu mai ai niciun ban, în condiţiile în care tu ai funcţionat ca o instituţie normală", a spus preşedintele ICR.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanţa de Urgenţă 27, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici - preşedinte - şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş - vicepreşedinţi, însă Camera Deputaţilor a eliminat cele două funcţii de vicepreşedinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcţionare a institutului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici