POVESTE URBANĂ: Clădirea BNR Constanţa, închisă acum, a găzduit cel mai luxos hotel din oraş la început de secol XX - FOTO

Una dintre cele mai frumoase clădiri din Constanţa este fostul sediu al BNR, închis acum întrucât are nevoie de reparaţii capitale. Construit în 1913, imobilul a găzduit, la început de secol XX, cel mai luxos hotel din oraş, Mercur, la care era angajat un fost bucătar al Reginei Elisabeta.

976 afişări
Imaginea articolului POVESTE URBANĂ: Clădirea BNR Constanţa, închisă acum, a găzduit cel mai luxos hotel din oraş la început de secol XX - FOTO

POVESTE URBANĂ: Clădirea BNR Constanţa, închisă acum, a găzduit cel mai luxos hotel din oraş la început de secol XX (Imagine: Cosmin Vaideanu/Mediafax Foto)

Povestea clădirii BNR din Constanţa face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

Mediafax vă prezintă povestea clădirii BNR din Constanţa.

Fostul sediu al Băncii Naţionale din Constanţa este una dintre cele mai vechi clădiri din municipiu, fiind ridicată în prima parte a secolului XX. A funcţionat o perioadă ca hotel, după care a fost cumpărată de diverse bănci, în prezent fiind în proprietatea BNR. Imobilul, monument istoric, este acum închis, având nevoie de reparaţii capitale.

Clădirea BNR se află în Piaţa Ovidiu, vizavi de Edificiul Roman cu Mozaic, iar în spatele imobilului este portul turistic Tomis.

Deşi în cea mai mare parte a existenţei sale a găzduit diverse sedii de bancă, nu aceasta era destinaţia iniţială a clădirii. În acest loc a funcţionat în primii ani din secolul XX poate cel mai luxos hotel din Constanţa din acele vremuri - Hotelul Mercur.

Povestea începe undeva spre finalul secolului XIX, când pe locul actual al clădirii a funcţionat Gambetta, unul dintre cele mai căutate hoteluri din Constanţa din acea perioadă. Însă problema principală a acestei unităţi a fost faptul că nu avea o fundaţie solidă şi exista riscul să se prăbuşească în orice moment. Din acest motiv, autorităţile au decis demolarea, Gambetta fiind dărâmat la solicitarea arhitectului Nicolae Loghin, şeful serviciului tehnic al Primăriei Constanţa, după cum menţionează un document din anul 1911.

Locul nu avea să rămână pustiu prea multă vreme pentru că acolo a fost ridicat Hotelul Mercur.

Istoricul de artă Doina Păuleanu spune că autorizaţia de construcţie pentru noua clădire a fost emisă la 12 iuie 1913 pe numele Ştefan Hagi Tudorache, reprezentant al Societăţii Cooperative Mercur.

“Planul clădirii a fost semnat de către arhitectul Nicolae Michăescu, iar noua construcţie era perfect adaptată terenului, atât prin înscrierea ei pe faleza abruptă, cât şi prin prelungirea ei spre nord, aripă care asigură un parapet împotriva vântului pentru întreaga faţadă”, explică Doina Păuleanu.

Potrivit autorizaţiei de construire, hotelul urma să aibă peste două mii de metri pătraţi repartizaţi în “subsoluri, antre sol, parter şi trei etaje”. De asemenea, proprietarul îşi propusese să realizeze cel mai modern hotel din oraş şi, pe lângă confortul oferit oaspeţilor, dorea ca unitatea să aibă şi un personal calificat.

Hotelul Mercur avea două ascensoare, iluminat electric, băi la fiecare etaj, apă caldă şi rece în fiecare cameră, calorifer, telefon, sală de lectură, terase în amfiteatru cu vedere la mare. Mobilierul a fost cumpărat de la una dintre cele mai renumite firme din străinătate, iar personalul hotelului a fost recrutat din Bucureşti. O atenţie deosebită era acordată şi bucătăriei, dotată cu cele mai moderne ustensile, iar alimentele erau examinate zilnic de medicul hotelului.

Istoricul de artă Doina Păuleanu spune că la bucătăria Hotelului Mercur fusese angajat fostul bucătar al Reginei Elisabeta, Alfredo de Lordo, iar clienţii restaurantului putea asculta atât muzică simfonică, dar şi cântece naţionale de la orchestra formată din zece profesori de muzică şi absolvenţi ai Conservatorului.

După război, până în 1927, clădirea, care are parter, patru etaje şi terasă, fiind realizată în stil ecletic cu elemente decorative specifice stilului neoromânesc, a adăpostit birourile societăţii Mercur, după care a fost vândută. Ea a fost cumpărată de Banca Marmorosch Blank & Co., apoi a fost închiriată Bursei de Comerţ Constanţa, iar ulterior acolo s-a instalat Banca Industriilor şi Meseriilor Dobrogene.

Istoricul Doina Păuleanu a precizat că, deşi clădirea a suferit diverse intervenţii ulterioare, acestea nu i-au modificat farmecul.

“Clădirea a suferit vizibile intervenţii ulterioare, care nu i-au putut altera aspectul pretenţios ecletic, intrat în specificul zonei. Privită dinspre larg, pare să sprijine platforma înaltă a Pieţei Ovidiu prin contraforte teribile, care o fac să pară şi chiar să fie, inexpugnabilă”, a explicat Doina Păuleanu.

În perioada comunistă, în această clădire a funcţionat sucursala din Constanţa a Băncii Naţionale, iar în prezent imobilul se află tot în proprietatea BNR, fiind închis însă întrucât este în curs de renovare. Cu prilejul celei mai recente vizite făcute la Constanţa, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit şi despre problemele întâmpinate pentru reabilitarea clădirii, blocată de doi ani din cauza contestaţiilor.

“Vom face o sucursală în centrul vechi al Constanţei, unde a fost, de fapt. Poate din neglijenţă, din întâmplare, s-a tot întârziat refacerea unei clădiri de patrimoniu chiar în Piaţa Ovidiu. Trebuie să ne facem datoria să o terminăm în ciuda dificultăţilor pe care le întâmpinăm în a aplica legea. Contestaţii, licitaţii, iarăşi contestaţii, iarăşi licitaţii, dar până la urmă cred că or să obosească ceilalţi, nu o să obosim noi ca să terminăm această clădire”, spunea Mugur Isărescu, în luna iunie.

Acest articol face parte din proiectul „Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia Colegiul Pro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

În cadrul proiectului a fost recent lansată şi aplicaţia Poveste Urbană”, un ghid modern şi simplu de folosit dedicat celor interesaţi să descopere poveştile clădirilor cu valoare arhitecturală din cele mai mari şapte oraşe ale României.

Aplicaţia oferă informaţii despre foştii proprietari ai caselor, clădirilor sau conacelor boieresti, poveştile familiilor care au trăit acolo sau le-au trecut pragul. Totodată, oferă date despre anul construcţiei, precum şi numele arhitectului. Informaţiile au fost culese şi verificate de o echipă de istorici şi arhitecţi.

Aplicaţia „Poveste Urbană” poate fi descarcată gratuit din magazinele PlayStore şi AppStore. Mai multe detalii pot fi găsite şi pe website-ul dedicat proiectului, aplicatiapovesteurbana.gandul.info.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici