Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, Mihnea Gheorghiu, a murit la 92 de ani - Mediafax

Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, Mihnea Gheorghiu, a murit la 92 de ani

Mihnea Gheorghiu, membru titular al Academiei Române, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), a murit duminică, la vârsta de 92 de ani, informează un comunicat al Academiei Române.

287 afişări

Imaginea articolului Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, Mihnea Gheorghiu, a murit la 92 de ani

Preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, Mihnea Gheorghiu, a murit la 92 de ani (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Născut pe 5 mai 1919, în Bucureşti, Mihnea Gheorghiu a făcut studiile liceale la Craiova, cele universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti şi, în 1947, şi-a dat doctoratul în litere şi filosofie. A continuat specializarea în Franţa, Italia, Marea Britanie şi SUA. În anul 1964, Mihnea Gheorghiu a devenit doctor docent.

De-a lungul anilor a desfăşurat o bogată activitate didactică, fiind lector şi conferenţiar de limbă engleză la Academia de Studii Economice, profesor şi şeful Catedrei de limbă engleză la Universitatea din Bucureşti, profesor şi şef al Catedrei de teatrologie şi filmologie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A fost redactor fondator al revistei Secolul XX şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România.

 

Mihnea Gheorghiu a debutat ca scriitor în anul 1937, cu o suită de poeme reunite în volumele"Anna-Mad" şi "Ultimul peisaj al oraşului cenuşiu", urmate de volumele"Balade", "Ultimul peisaj", "Întâmplări din Marea Răscoală". Atras de personalitatea domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, Mihnea Gheorghiu i-a dedicat două romane cu caracter eseistic - "Două ambasade", reluat sub titlul "A venit un om din răsărit". Au urmat romanul "Enigma din strada presei" şi volumul de povestiri după piesele lui William Shakespeare "Cele două roze".

Ca dramaturg, Mihnea Gheorghiu a scris mai multe drame istorice, prezentate pe scenele din România şi din străinătate, printre acestea numărându-se "Tudor din Vladimiri", "Istorii dramatice", "Zodia taurului", "Patetica '77", cărora li se adaugă scenariile de filme pentru "Porto-Franco", "Tudor", "Zodia Fecioarei", "Pădurea pierdută", "Cantemir", "Hyperion", "Tănase Scatiu", "Burebista".

O bună parte din activitatea sa a fost dedicată traducerilor antologice din limba engleză a întregii opere a lui Shakespeare şi Walt Whitman, ca şi a unor scrieri ale lui Robert Burns, F. Cooper, Ch. Dickens, T. Williams ş.a.

Cu acelaşi spirit erudit şi subtil, el a scris studii şi eseuri de critică şi istorie a culturii adunate în volumele "Modalitatea conformistă a artei", "Orientări în literatura străină", "Scene din viaţa lui Shakespeare", "Scrisori din imediata apropiere".

Ca recunoaştere a valorii operei sale, Mihnea Gheorghiu a fost ales membru în numeroase instituţii de prestigiu din ţară şi din străinătate, printre acestea numărându-se Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaştilor din România, Academia de Istorie din Caracas, Asociaţia internaţională Shakespeare, Academia de Ştiinţe din New York etc.

Pentru opera sa, Mihnea Gheorghiu a fost distins cu mai multe trofee, între care premiul "Ion Luca Caragiale" al Academiei Române, al Uniunii Cineaştilor, premii speciale ale festivalurilor de film de la Barcelona, Buenos Aires şi Cork, premiul special"Crucea Sudului" la Mar del Plata şi premiul "Erasmus". De asemenea, a fost distins cu titlu de doctor Honoris Causa al mai multor instituţii de învăţământ superior. A fost decorat cu "Meritul Cultural" clasa I, Ordinul "Apărarea Patriei", Ordinul "Pentru Merit", Ordinul Literelor şi Artelor (Franţa), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene, Italian Order of Merit, Order of Orange-Nassau (Olanda). Oraşul New Orleans i-a decernat titlul de cetăţean de onoare.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1974 şi titular în 1996.

"Prin întreaga sa operă şi activitate, academicianul Mihnea Gheorghiu rămâne în memoria noastră ca un reper al vieţii culturale din ţara noastră, ale cărui contribuţii se înscriu în istoria culturii româneşti contemporane", se arată în comunicatul Academiei Române.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MIHNEA GHEORGHIU ,
DECES ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.