Surpriză în era AI: hârtia își recâștigă cititorii

La Kyoto, auto-publicarea și revistele artizanale, cunoscute sub numele de „fanzine” sau „zine”, câștigă popularitate, mai ales în rândul tinerilor creatori și cititori.

Fenomenul crește în ciuda declinului puternic al industriei editoriale tradiționale. Vânzările de cărți și reviste din Japonia au scăzut cu 40% față de recordul din 1996, iar tirajele ziarelor tipărite s-au redus aproximativ la jumătate față de vârful atins în 1997, potrivit Asociației japoneze a editorilor și redactorilor de ziare, citată de Le Figaro.

Într-o tipografie a cotidianului Kyoto Shimbun, doi artiști au urmărit cum un eseu fotografic prinde viață pe hârtie. Odată cu scăderea numărului de abonați, ziarul caută noi utilizări pentru echipamentele sale de tipar, iar creatorii speră să atragă astfel noi cititori, în era inteligenței artificiale.

Pentru susținătorii acestor publicații, hârtia oferă o experiență mai directă, mai personală și mai greu de reprodus în mediul digital. „Hârtia este un mediu care implică toate cele cinci simțuri”, consideră unul dintre artiști, comparând experiența tipărită cu cea oferită de rețelele sociale.

Hârtia, antidot la izolarea digitală

Creatorii implicați în proiect spun că presa tipărită are o deschidere pe care telefoanele mobile și platformele digitale nu o pot oferi.

„Cred că presa tipărită este incredibil de deschisă. Poți oferi un ziar cuiva, îl poți citi împreună”, a declarat unul dintre autorii eseului fotografic. În opinia sa, telefoanele mobile sunt „foarte izolate”, în timp ce hârtia permite o experiență comună.

Autorii proiectului spun că obiectul tipărit creează și o legătură emoțională aparte între artist și cititor. „Poți simți pasiunea artistului atunci când ții lucrarea în mâini. Asta o face atât de atractivă, iar inteligența artificială pur și simplu nu poate reproduce acest lucru”.

Lucrarea fotografului Kazuma Obara și a scriitorului Akihico Mori a fost prezentată la Kyotographie, festivalul internațional de fotografie desfășurat între 18 aprilie și 17 mai în mai multe locații din fosta capitală imperială a Japoniei.

Tinerii redescoperă publicațiile făcute manual

Interesul pentru auto-publicare nu vine doar din zona artiștilor consacrați. Potrivit reprezentanților tipografiei care colaborează cu creatorii de zine și publicații independente, vârsta clienților variază de la adolescenți până la persoane de peste 70 de ani.

„În mod surprinzător, fenomenul are ecou în rândul tinerilor. Aud chiar comentarii de genul: Este interesant tocmai pentru că este vechi”, a explicat unul dintre reprezentanții Kyoto Shimbun Printing.

Potrivit unui studiu citat de televiziunea publică japoneză, piața auto-publicării din Japonia a ajuns la peste 800 de milioane de euro până în martie 2026, aproape dublu față de nivelul de acum patru ani.

Succesul se vede și la târgurile de fanzine, unde sunt expuse publicații realizate manual, în formate și dimensiuni foarte diferite. Pentru unii vizitatori, atracția acestor reviste vine tocmai din faptul că ele scapă logicii algoritmilor.

„Inteligența artificială și rețelele sociale sunt conduse de algoritmi care ne arată doar ceea ce vrem să vedem sau ceea ce ni se potrivește cel mai bine”, spun vizitatorii. În opinia acestora, faptul că atât de mulți creatori participă la astfel de târguri arată că există „multe alte viziuni asupra lumii”.

„Căldura pe care doar hârtia o poate oferi”

Chiar și creatorii care recunosc avantajele inteligenței artificiale și ale tehnologiei digitale spun că obiectele tipărite păstrează o valoare aparte.

„Se pot face foarte multe lucruri cu IA și tehnologia digitală. Dar cred că există și un farmec în a ține ceva în mâini”, a declarat pentru sursa citată una dintre artistele japoneze care își transformă viața de zi cu zi în ilustrații alb-negru.

Marile librării au început, la rândul lor, să preia tendința. Sanseido, o librărie din Tokyo cu o istorie de 145 de ani, a introdus de aproape un an astfel de publicații auto-editate pe rafturile sale.

„Zinele pot atrage un public diferit de cel al cititorilor tradiționali”, consideră reprezentanții librăriei.

Pentru creatorii acestor publicații, revenirea hârtiei nu înseamnă respingerea tehnologiei, ci recuperarea unei experiențe pe care ecranele nu o pot înlocui. „Există o căldură pe care doar hârtia o poate oferi”, spun artiștii.