Televiziunile trebuie să le asigure accesul la ştiri persoanelor cu deficienţe de auz, din octombrie

Televiziunile naţionale vor trebui să interpreteze, începând din octombrie, zilnic, în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, pentru a ajuta persoanele cu deficienţe de auz să aibă acces la informaţii de actualitate, potrivit unei noi legi.

3485 afișări
Imaginea articolului Televiziunile trebuie să le asigure accesul la ştiri persoanelor cu deficienţe de auz, din octombrie

Televiziunile trebuie să le asigure accesul la ştiri persoanelor cu deficienţe de auz, din octombrie (Imagine: Mediafax Foto)

Noul act normativ (Legea numărul 103), care a fost publicat în Monitorul Oficial din 11 iulie, modifică şi completează Legea audiovizualului numărul 504/2002.

Potrivit noii legi, "persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcţie de posibilităţile tehnologice".

"În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională: a) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora".

Totodată, serviciile de programe de televiziune cu acoperire locală trebuie să asigure accesul la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive.

Spre deosebire de televiziunile cu acoperire naţională, pentru a asigura accesul persoanelor cu deficienţe auditive, televiziunile cu acoperire locală au de ales între a interpreta în limbajul mimico-gestual şi a titra sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie.

Totodată, televiziunile cu acoperire locală trebuie "să interpreteze în limbajul mimico-gestual şi/sau prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora".

Noua lege va intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv în 11 octombrie.

Totuşi, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că această lege este inaplicabilă, pentru că nu există în legislaţia audiovizualului formularea "servicii de programe de televiziune cu acoperire naţională".

În plus, George Chiriţă a declarat, pentru MEDIAFAX, că intenţionează să sesizeze Comisia Europeană cu privire la această nouă lege.

Totodată, pe 25 iunie, ARCA a sesizat Departamentul Constituţional-Legislativ al Administraţiei Prezidenţiale, prezentând "câteva probleme majore de fond ale acestui proiect de lege, care ar putea constitui motive temeinice pentru o cerere de reexaminare". George Chiriţă precizează însă că asociaţia pe care o conduce nu a primit un răspuns la sesizarea sa, iar legea a fost promulgată în forma adoptată de Parlament.

Potrivit documentului transmis Administraţiei Prezidenţiale şi publicat pe site-ul ARCA, pe 18 iunie, plenul Senatului a adoptat proiectul de lege prin care se instituie obligaţii privind inserarea de limbaj mimico-gestual şi de subtitrare în programele de televiziune, care a fost iniţiat de deputatul PSD Ovidiu Cristian Iane.

Potrivit ARCA, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor prin aprobare tacită şi la Comisia de cultură a Senatului s-a promovat către plenul Senatului un raport de admitere cu amendamente, raport care nu a întrunit însă în plen numărul necesar de voturi.

"În schimb, în aceeaşi sedinţă a plenului Senatului, a primit votul de adoptare forma fără amendamente a proiectului de lege, aşa cum a fost ea adoptată tacit de Camera deputaţilor. Ca urmare, rezultatul procedurii legislative din Parlament este adoptarea unui proiect în forma depusă de iniţiator, fără a beneficia de o dezbatere parlamentară propriu-zisă, ceea ce constituie o «premieră» nedorită în istoria Parlamentului. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că proiectul iniţiatorului ar fi fost perfect, carenţele lui fiind indicate atât de observaţiile Consiliului legislativ, cât şi de amendamentele Comisiei de cultură a senatului, ci ca efect al conjuncţiei, la camera decizională, în cazul de faţă Senatul, a unor lacune procedurale ale plenului care au făcut ca nici la camera decizională, care nu are proceduri de adoptare tacită, să nu se poată evita în fapt o astfel de procedură", a explicat ARCA.

Cea mai importantă problemă a acestui act normativ este, potrivit ARCA, aceea că, introducând obligaţii pentru televiziuni, sub sancţiunea amenzii, de a difuza subtitrări sau traducerea unor informaţii în limbaj mimico-gestual, noua Lege contravine legislaţiei europene. "(...) instituie o contradicţie cu articolul 7 din Directiva serviciilor media audiovizuale, care prevede că «Statele membre încurajează furnizorii de servicii mass-media aflaţi sub jurisdicţia lor să asigure punerea treptată a serviciilor furnizate la dispoziţia persoanelor cu deficienţe de văz sau de auz", prevedere implementată în legea audiovizualului, în forma în vigoare»".

"Ca urmare, statele membre nu pot obliga radiodifuzorii să ofere facilităţi de tipul limbajului mimico-gestual sau al subtitrării fără a intra în contradicţie cu directiva 2010/13/UE. De altfel, proiectul de lege acum adoptat nu elimină din lege prevederea prin care CNA are ca atribuţii încurajarea radiodifuzorilor în raport cu difuzarea de limbaj mimico-gestual, ceea ce instituie o contradicţie în chiar interiorul legii audiovizualului în ansamblu, căci CNA va fi acum în situaţia paradoxală de a încuraja şi amenda în acelaşi timp", a spus ARCA.

Totodată, potrivit ARCA, noua lege "ridică serioase probleme practice, în contextul în care în România se difuzează 296 de programe de televiziune licenţiate de CNA care ar trece la utilizarea limbajului mimico-gestual cel puţin 30 de minute pe zi".

"Aceasta ar conduce la necesitatea de a avea zilnic disponibili un număr echivalent de specialişti în limbaj mimico-gestual care să stea la dispoziţia fiecaruia dintre cele 296 de programe, la ora la care ar fi solicitată intervenţia lor, lucru imposibil de realizat, dată fiind inexistenţa unui număr atât de mare de specialişti şi dată fiind imposibilitatea acestora de a se afla în acelaşi timp în mai multe locuri. În plus, plăţile care se impun pentru serviciile acestora ar constitui o cerinţă imposibil de satisfăcut pentru majoritatea televiziunilor, încă aflate sub efectele crizei economice", mai spune ARCA.

Asociaţia remarcă şi faptul că statisticile europene arată că difuzarea de limbaj mimico-gestual se realizează în cele mai multe din televiziunile publice ca efect al legilor de organizare şi funcţionare a acestora. "(...) televiziunile private oferă doar pe baza de voluntariat subtitrarea unor emisiuni informative, state precum Slovenia, Lituania şi Belgia furnizând finanţare prin ajutor de stat pentru asemenea facilităţi, ceea ce răspunde prevederii din directivă privind procedura de «încurajare» a radiodifuzorilor de a furniza asemenea facilităţi", mai spune ARCA.

Pe de altă parte, contactat de agenţia MEDIAFAX, deputatul PSD Ovidiu Cristian Iane, iniţiatorul acestei legi, a declarat că, din punctul său de vedere, nu se încalcă legislaţia europeană. De asemenea, el a precizat că nu a primit nicio sesizare cu privire la proiectul său de lege, atunci când acesta era în Parlament.

"Eu cred că Directiva e interpretată în favoarea acestei Asociaţii (ARCA, n.r.). Nu văd de ce nu ar fi interpretată în favoarea consumatorilor", a spus Ovidiu Cristian Iane.

El a recunoscut totuşi că există "nişte chestiuni", care, "dintr-o eroare de procedură a Senatului", nu au fost implementate în lege.

"Sunt nişte chestiuni, care dintr-o eroare de procedură a Senatului - munca de la Comisie din Senat, modificările pe această lege nu au fost preluate în vot şi s-a votat legea cum era ea făcută ea iniţial. Dar nu e niciun fel de problemă de a o pune în practică şi aşa cum este. Există diferenţe mici care pot fi amendate ulterior prin nişte modificări. Eu consider că toţi operatorii ar trebui să se supună acestei legi. Nu este vorba numai despre dreptul acestor persoane defavorizate, ci şi despre o educare civică a celorlalţi", a spus Iane.

El a susţinut că se ocupă de "o campanie mai amplă dedicată persoanelor cu dizabilităţi". "Este vorba despre modul în care privim această categorie. Trebuie trecut de la conceptul de asistare la cel de integrare", a spus Iane.

De asemenea, referitor la faptul că nu există sintagma "servicii de programe de televiziune cu acoperire naţională" în actuala Lege a audiovizualului, fapt pentru care noua lege nu ar putea fi implementată, deputatul PSD a spus că CNA va face norme de aplicare a acesteia.

Întrebat dacă CNA trebuie să facă acest norme, Iane a răspuns: "Dacă vedem că există portiţe de scăpare vom face norme la CNA sau vom veni cu un amendament, prin care să nu mai poată fi fentată legea".

El a susţinut şi că punerea în aplicare a acestei legi nu implică mari costuri pentru televiziuni. "Nu este vorba de nişte costuri. Costurile sociale sunt mult mai mari. Personalul nu e o problemă - am vorbit cu preşedintele Asociaţiei Surzilor din România -, mai ales că la televiziunile locale trebuie doar subtitrare nu şi dublare mimico gestuală", a mai spus Iane.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici