ANALIZĂ: Aeroportul din Cluj, între probleme de infrastructură, zboruri intercontinentale şi ameninţarea Brexit

Peste 26 de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul transportului, inclusiv cel aerian au fost puse la bătaie de UE, iar aeroporturi din Ungaria, Polonia sau Cehia au profitat şi s-au extins. Al doilea cel mai mare aeroport din România, cel din Cluj, nu este printre ele.

2060 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Aeroportul din Cluj, între probleme de infrastructură, zboruri intercontinentale şi ameninţarea Brexit

Aeroportul din Cluj, între probleme de infrastructură, zboruri intercontinentale şi ameninţarea Brexit

România are un singur aeroport în topul primelor 100 din Europa ca număr de pasageri, Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti. Dezvoltarea celui de-al doilea mare aeroport din ţară după trafic, Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj, este întârziată de nerealizarea a două proicte importante: transportul intermodal de pasageri şi marfă ce implică o legătură între calea ferată şi aeroport şi construirea unei piste de 3.500 de metri care să permită curse aeriene intercontinentale.

Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat pentru MEDIAFAX că în ceea ce priveşte proiectul intermodal, acesta a fost finalizat de aeroport dar nu a mai fost depus, ceea ce a costat ţara câteva zeci de milioane de euro.

„La Cluj avem proiectul finalizat, sperăm Consiliul Judeţean Cluj să îl depună. România este singura ţară din Europa care nu a demarat construirea proiectelor intermodale - legătura aeroport cu calea ferată - pe bani europeni. Din păcate pierdem bani europeni, pentru că nu s-a depus acest proiect. Clujul şi România au pierdut 60 de milioane de euro. Suntem optimişti, ne vom lega de calea ferată pentru că suntem obligaţi”, a declarat directorul aeroportului clujean.

Dacă în România nu se poate, vecinii de la Vest demonstrează că nu e imposibil. David Ciceo spune că aerportul din Budapesta este principalul concurent al celui din Cluj şi că acesta se leagă de calea ferată printr-un proiect intermodal finanţat tot prin fonduri europene.

Alte exemple includ aeroportul Leoš Janáček din Ostrava, Cehia, care are din 2015 un sistem intermodal funcţional, construit din fonduri europene, asta deşi în 2018 a avut un trafic de doar 370.936 de pasageri, un record pentru aeroport.

De altfel, conexiunea aeroport-calea ferată este prezentă la mai toate aeroporturile din Europa unde numărul de pasageri depăşeşte 4 milioane anual, fie că vorbim despre aeroporturi din Polonia sau Germania.

De exemplu, prin aeroportul din Nuremberg, Germania, au trecut în 2018 peste 4,4 milioane de pasageri, acesta fiind conectat la gară şi centrul istoric al oraşului de un metrou.

Avantaj pentru aeroporturile regionale, la Cluj se „opune” Someşul

David Ciceo spune că aeroporturile regionale, cum este şi cel din Cluj, au în faţă o oportunitate unică, având în vedere că marile aeroporturi ale Europei nu se mai pot dezvolta.

„Există o lipsă de capacitate în Europa pentru hub-uri gen Munchen, Frankfurt, în privinţa numărului de piste, terminale, locuri de parcare aeronave. Asta înseamnă un potenţial extraordinar pentru aeroporturile regionale pentru zboruri intercontinentale”, a explicat Ciceo.

La Cluj este nevoie de o pistă de 3.500 de metri pentru ca aeronavele care efectuează zboruri intercontinentale să poată ateriza şi decola, iar pentru realizarea pistei este necesară devierea râului Someş. Lucrările sunt începute deja, iar Ciceo estimează că cel târziu în 2030 se va zbura din Cluj în SUA sau Canada.

"Din acest punct de vedere noi avem o problemă legată de devierea râului Someş, dar o dată cu finalizarea acesteia, care a început şi sperăm ca în trei-patru ani să se finalizeze, Clujul va avea zboruri intercontinentale gen Cluj - New-York, Cluj - Montreal. Cel mai târziu în 2030, cel mai devreme în 2025", a precizat David Ciceo.

Concurenţă locală pentru aeroportul din Cluj

În anul 2018, traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a crescut cu 3,5% faţă de 2017. În total, anul trecut s-au înregistrat 2.782.401 pasageri, iar în 2017 au călătorit pe şi de pe Aeroportul Internaţional Cluj 2.688.731 pasageri. Deşi în graficele comunicate de conducerea aeroportului diferenţa între cei doi ani este una uriaşă, cifrele arată că, faţă de anii precedenţi – când la bilanţ numărul pasagerilor creştea cu câte 300.000 - 400.000 - diferenţa este mai clar mai mică.

Ciceo spune, însă, că diferenţa se datorează închiderii în 2016 şi respectiv redeschiderii în 2018 a Aeroportului Transilvania din Târgu Mureş.

"Aparent este mai redusă, întrucât Aeroportul Târgu Mureş a fost închis un an jumătate şi o parte din trafic a venit aici. Deci în cifre absolute, dacă nu punem la socoteală această influenţă, creşterea este mult mai mare. Chiar cu deschiderea lui am avut o creştere de aproape 100.000 de pasageri în 2018", a explicat Ciceo.

Brexit ar putea însemna mari probleme pentru aeroporturile din România

David Ciceo, care este şi preşedinte al Asociaţiei Aeroporturilor din România, spune că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană pune probleme aeroporturilor şi companiilor aeriene, iar deja au fost luate măsuri în cazul în care Brexit se va încheia fără un acord între cele două părţi. La Cluj, un Brexit dur ar însemna probleme mari.

„Un punct foarte important la care ne focalizăm noi, aeroportul din Cluj, dar şi alte aeroporturi din România, este Brexit. Suntem foarte preocupaţi de aceste rezultate pentru că ne influenţează foarte mult. La Cluj, din 3 milioane de pasageri, 400.000 sunt către Marea Britanie. Ne trebuie un plan coerent în această privinţă şi dorim să minimalizăm eventuale neplăceri create pasagerilor în cazul unui <no-deal> (dacă nu se ajunge la o înţelegere între Uniunea Europeană şi Marea Britanie - n.red.). Companiile aeriene şi-au luat deja măsuri: Ryanair şi Wizz Air şi-au făcut companii în Marea Britanie, iar Easy Jet, o companie din Marea Britanie şi-a făcut o companie în Austria. Şi Aeroportul Cluj are un plan coerent şi analizăm toate riscurile privind Brexit”, a spus Ciceo.

Problemele de infrastructură privind proiectul intermodal care nu a mai fost demarat şi lucrările întârziate la devierea Someşului nu sunt însă singurele pentru aeroportul din Cluj, care face faţă cu greu numărului de pasageri. De atlfel, la finalul anului trecut, două noi porţi de îmbarcare au fost deschise la aeroport, după ce în perioadele cele mai aglomerate pasagerii ajungeau să se calce în picioare – în contextul în care pe lângă cei aproape 3 milioane de pasageri se mai adaugă încă atâtea persoane care îi însoţesc la aeroport sau se ocupă de transferul lor la şi din aeroport.

LATER EDIT: Drept la replică al Consiliul Judetean Cluj

Proiectul intermodal a fost finalizat de aeroport.
-       proiectul a fost finalizat de către Aeroportul Internaţional Cluj dar nu în forma legală necesară parcurgerii etapelor pentru finalizarea lui. Atfel, acesta nu a fost aprobat de către comisia tehnico-economică a Consiliului Judeţean Cluj, nu a fost avizat şi aprobat de Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” – CNCF CFR, nici de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - CNADNR şi, mai mult, proiectul nu este inclus în Masterplanul Naţional de Transport;

-       motivele exclusive care stau la baza imposibilităţii depunerii spre finanţare a proiectului intermodal ţin de proiectul în sine – care nu este fezabil financiar -, dar şi de legalitatatea acestuia;

-       adresa numărul 15683 din 13 august 2015, pagina 2, de la Ministerul Fondurilor europene, (Anexa 1) arată că pentru finanţarea proiectului redactat de către Aeroportul Internaţional Cluj, este nevoie de încheierea de parteneriate cu toţi actorii implicaţi (CNADNR sa, CNCF CFR sa), parteneriate refuzate de către aceştia, după cum urmează şi în baza următoarelor motive:
o   adresa numărul 14323 din 5 august 2015 de la CNADNR sa, comunică faptul “că se menţine punctul de vedere transmis (...) respectiv implicarea în calitate de partener, fără implicaţii financiare”. Aşadar, compania nu doreşte să participe financiar la proiectul propus. (Anexa 2)
o   adresa numărul 14323 din 24 august 2015, de la CNCF CFR sa, (Anexa 3) desfiinţează, practic, proiectul transmis de Aeroportul Internaţional Cluj, arătând următoarele:
 proiectul nu face parte din Master Planul General de Transport al României;
 pe baza proiectului transmis, CNCF CFR nu poate să dovedească capacitatea financiară şi operaţională pentru realizarea investiţiilor propuse de către Aeroportul Internaţional Cluj;
 nu există fişe de buget pentru obiectivele de investiţii propuse de către aeroportul Internaţional Cluj;
 CNCF CFR arată că NU are în strategia proprie construirea unui terminal intermodal nou în locaţia Cluj;
 CNCF CFR arată că “transferul intermodal cel mai avantajos este cel de tip auto-cale ferată”;
 la punctele 9-13 din adresa menţionată, CNCF CFR arată şi faptul că prognozele de marfă indicate de Aeroportul Internaţional Cluj NU au nicio legătură cu realitatea, datele indicate fiind fără suport;

-       adresa numărul 4397 din 31 martie 2015, de la CNCF CFR, (Anexa 4) cu referire la proiectul propus de Aeroportul Internaţional Cluj, la capitoul observaţii, indică cu claritate faptul că “datele prezentate în analiza cost-beneficiu arată în acest moment un nivel scăzut de eficienţă, atât pentru investiţia de bază, cât şi pentru investiţiile conexe”

2.     Consiliul Judeţean Cluj nu a depus proiectul.
-       Consiliul Judeţean Cluj nu are cum să depună un proiect care nu respectă normele de aplicare în vederea finanţării, aşa cum am arătat mai sus şi aşa cum reiese din documentele ataşate;
-       mai mult, proiectul Aeroportului Internaţional Cluj este neconform şi face obiectul unei cercetări penale sub aspectul modalităţii de rambursare a fondurilor europene aferente studiului de fezabilitate întocmit.

3.     Aeroportul se va lega de calea ferată.
-       Pentru toate motivele exprimate la punctul 1, cel puţin în faza aceasta, Aeroportul NU se va putea lega de infrastructura de căi ferate, aşa cum s-a arătat şi prin adresele primite de la CNCF CFR sa;

4.     Se pierd bani europeni pentru că nu a fost depus proiectul.
-       Se pierd fonduri europene numai atunci când proiectele depuse nu sunt conforme, nu sunt realiste din punct de vedere economic sau al fondurilor necesare, ori atunci când sunspiciuni de fraudă.


Consiliul Judeţean Cluj, ca autoritate tutelară, este primul interesat în a susţine proiectul intermodal. Acest lucru, însă, nu se poate realiza în afara cadrului legal, în afara indicatorilor economici care să prognozeze sustenabilitatea proiectului. Vom identifica forma în care proiectul intermodal va fi susţinut astfel încât fondurile publice (judeţene, naţionale sau europene) să fie cheltuite cu discernământ şi cu asigurarea că vor produce rezultate pozitive.
 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici