Analiză Bloomberg: Ucraina ar trebui să se uite la România, nu la Polonia, în cazul aderării la UE / Economia ţării noastre a crescut semnificativ după 2007

România a lucrat la propriul miracol economic, în timp ce Polonia s-a certat cu Bruxellesul în privinţa fondurilor europene şi a lansat ironii la adresa Berlinului. Atunci când a aderat la UE în 2007, cu trei ani mai târziu decât Polonia, România era un exemplu privind sarcina de a aduce regiunea mai aproape de standardele vest-europene. 

În momentul în care UE a început să îşi deschidă porţile pentru ţările din estul Europei, jumătate din populaţia României nu era conectată la reţeaua de apă, iar PIB-ul pe cap de locuitor reprezenta puţin peste o treime din media UE. Această cifră este acum de 77% şi continuă să crească, notează Bloomberg.

Între 2010 şi 2021, investiţiile din străinătate aproape că s-au dublat, ajungând la peste 100 de miliarde de euro.

În următorul deceniu, România şi-ar putea dubla producţia economică, potrivit firmei de consultanţă PwC, care a intervievat companiile cu privire la planurile lor de investiţii şi a luat în calcul un alt val masiv de fonduri UE.

Aderarea la UE a ajutat România să recupereze decalajul faţă de Ungaria, care a fost în mod tradiţional mai bogată, şi să se distanţeze de Bulgaria, vecina de la Marea Neagră cu care a luptat cândva pentru ultimul loc în clasamentul UE privind sărăcia şi corupţia.

Există încă un drum lung de parcurs pentru a reduce sărăcia, iar aproximativ 4 milioane de români au plecat în căutarea unor salarii mai bune în UE, fără a avea prea multe indicii că se vor întoarce. Dar, începând din acest an, România ar putea chiar să depăşească Polonia în ceea ce priveşte nivelul mediu de trai.

 Având în vedere dimensiunea sa, Polonia va rămâne puterea economică a regiunii. Cu toate acestea, politica Varşoviei faţă de Bruxelles face ca România să pară mai atrăgătoare.

Ucraina ar trebui să se uite la România

Ucraina intenţiona să urmeze cale pro-europeană în urmă cu un deceniu, înainte ca guvernul la Kiev să se întoarcă spre Moscova, declanşând protestele Maidan şi lanţul de evenimente care a dus la cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Acum, UE a oferit Kievului o cale de aderare în cadrul unui proces care se aşteaptă să fie nesigur şi să dureze ani de zile. Acest parcurs va necesita încetarea luptelor, precum şi reforme majore în economie, lupta împotriva corupţiei şi raţionalizarea instituţiilor pentru a respecta normele UE. Aderarea României oferă lecţii care pot ajuta Kievul.