„Nu am decât un singur lucru rezonabil să vă propun. Este, până la urmă, destul de moderat. Un singur lucru: trebuie schimbat totul”, a declarat Jean-Luc Mélenchon, sâmbătă, 7 noiembrie, la un miting organizat la Parc des expositions du Bourget, în apropierea Parisului, potrivit Le Figaro.
„Suntem pe cale să deschidem drumul unei mari schimbări politice în Franța”, a continuat liderul formațiunii La France insoumise (LFI), în fața unei mulțimi estimate la 17.000-20.000 de persoane.
Discursul său a avut loc în contextul lansării programului pentru alegerile prezidențiale din 2027, un document care cuprinde 1.069 de propuneri și promite transformări majore ale economiei, instituțiilor și politicii externe franceze.
Într-unul dintre cele mai puternice momente ale discursului, Mélenchon a invocat schimbările politice recente din mai multe țări pentru a le transmite susținătorilor că victoria sa este posibilă, chiar dacă sondajele îl indică drept perdant în eventualele confruntări din turul al doilea.
„Lupta dă rezultate! Orbán a fost învins în Ungaria! Vučić a fost învins în Serbia! Trump a fost învins în Statele Unite ale Americii. Bolsonaro a fost învins în Brazilia! Trăiască Lula!”, a declarat politicianul francez.
„Este rândul nostru să schimbăm istoria! Jos resemnarea celor care se consideră învinși dinainte!”, a continuat Mélenchon, într-un apel la mobilizarea electoratului.
Mesajul vine într-un moment favorabil liderului radical. Potrivit presei franceze, acesta a câștigat aproximativ șase puncte procentuale în intențiile de vot din primăvară și a ajuns pe locul al doilea în cursa prezidențială.
Sondajele sugerează că ar putea ajunge în turul al doilea, însă indică în același timp că ar pierde în fața unor adversari precum Marine Le Pen sau fostul premier Édouard Philippe.
Dincolo de declarațiile spectaculoase, programul electoral al lui Mélenchon conține propuneri cu implicații majore pentru securitatea europeană.
La France insoumise susține retragerea imediată a Franței din comandamentul militar integrat al NATO, urmată de ieșirea treptată din Alianța Nord-Atlantică.
O asemenea decizie ar reprezenta o schimbare fundamentală pentru arhitectura de securitate a continentului. Franța este una dintre principalele puteri militare europene, deține arme nucleare și joacă un rol esențial în apărarea colectivă a aliaților.
Pentru România, stat membru NATO situat pe flancul estic al Alianței, o eventuală retragere franceză ar avea o relevanță directă. Franța conduce grupul de luptă multinațional al NATO din România și contribuie la consolidarea apărării regionale în contextul războiului din Ucraina.
În programul său, formațiunea La France insoumise (LFI) descrie Germania drept principalul apărător european al „ordoliberalismului”, o doctrină economică asociată cu disciplina bugetară, stabilitatea prețurilor și independența politicii monetare.
Acest model a influențat puternic arhitectura economică a Uniunii Europene și a zonei euro, în special regulile privind deficitele și datoria publică.
Mélenchon propune o orientare diferită, în care statul să joace un rol mult mai important în economie, inclusiv prin investiții publice, intervenții asupra prețurilor și protejarea industriei naționale.
Programul său urmărește inclusiv readucerea unor activități industriale în Franța și reducerea dependenței de producția din străinătate.
Programul lui Mélenchon prevede și o schimbare profundă a relațiilor Franței cu Uniunea Europeană.
Deși nu propune ieșirea Franței din UE, liderul stângii radicale dorește renegocierea tratatelor europene și contestarea unor reguli comunitare, în special a celor privind deficitul bugetar, datoria publică și concurența.
Potrivit Courrier international, programul include inclusiv posibilitatea condiționării contribuției financiare a Franței la bugetul european.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, formațiunea sa pledează pentru o încetare a focului și retragerea trupelor ruse, dar propune și construirea unui nou cadru de securitate europeană care să includă Rusia.
Pe plan intern, Mélenchon propune creșterea salariului minim la 1.700 de euro net, revenirea la pensionarea la 60 de ani și blocarea prețurilor pentru anumite bunuri esențiale.
Programul său pune accent pe intervenția statului în economie, protecția socială și tranziția ecologică.
Opozanții avertizează însă asupra costurilor și consecințelor economice ale acestor măsuri.
Marine Le Pen a calificat documentul drept un „proiect de dezmembrare a Franței”, criticând inclusiv propunerile privind imigrația, poliția și închiderea progresivă a centralelor nucleare.
La rândul său, Édouard Philippe a avertizat asupra polarizării scenei politice franceze între extrema dreaptă și stânga radicală, reproșându-i lui Mélenchon promovarea unei economii excesiv controlate de stat.