ANALIZĂ: Experţii bancari au estimări rezervate privind creşterea economiei. Care sunt pronosticurile pentru următoarea perioadă

De asemenea, nici economiştii UniCredit Bank nu şi-au adaptat estimarea din iulie, care prevedea o creştere de 3,9% a economiei României în acest an şi de 3,5% pentru anul viitor.

Consumul a fost şi rămâne factorul principal care trage în sus economia României, deşi ritmul acestuia întineşte, iar alte contribuţii importante le vor avea serviciile şi industria.

„Agricultura ar putea, de asemenea, să creeze nişte surprize”, susţine Tătaru, dar evoluţia acesteia poate să fie mai slabă decât se estima din cauza condiţiilor meteorologice neobişnuite (seceta din primăvară târzie care a afectat culturile de grâu, precum şi ploile abundente şi inundaţiile din primele două luni ale verii) şi recenta epidemie de pestă porcină africană.

PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în următorul deceniu

Primele date privind efectele războiului comercial lansat de Trump. Cele mai afectate țări ar putea intra în recesiune

„Odată cu creşterea surprinzătoare a economiei Germaniei, creşterea cererii externe ar trebui să rămână solidă şi să compenseze scăderea cererii interne”, mai apreciază economistul ING.

În plus, faptul că Banca Naţională a României se arată rezervată în a mai majora rata dobânzii de politică monetară – care în prezent este la 2,5% pe an – „ar putea menţine cheltuielile gospodăriilor pe linia de plutire, în timp ce (in)consecvenţa politicii va juca un rol tot mai important în sentimentul economic, pe măsură ce se apropie doi ani electorali”, mai susţine Tătaru.

Consumul privat din trimestrul al doilea a crescut cu un ritm apropiat, dat fiind că volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul, care a consemnat un avans de 6,6% an/an (ritm similar cu cel din T1), arată economistul BT.

„De asemenea, ciclul investiţional a continuat în T2, aspect confirmat de majorarea investiţiilor străine directe cu 10,4% an/an (ritm în decelerare însă de la 39,5% an/an în T1), conform statisticilor Băncii Naţionale a României”, precizează Andrei Rădulescu.

În schimb, deficitul comercial a crescut cu peste 40% în trimestrul al doilea al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Analiza din perspectiva cererii agregate evidenţiază climatul favorabil din sfera cererii interne, susţinut de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, de redinamizarea investiţiilor publice şi de politica de venituri a administraţiei publice. Astfel, consumul privat a evoluat la un ritm apropiat de potenţial (în decelerare faţă de dinamica din 2017), pe fondul disipării impactului noului Cod Fiscal şi al accelerării inflaţiei”, explică economistul BT.

De asemenea, investiţiile au continuat să crească, datorită exporturilor, climatului pozitiv privind consumul intern şi revenirii pe creştere a investiţiilor publice (cheltuielile de capital ale statului s-au majorat cu 72% an/an, la 7 miliarde de lei, în primele şase luni). În plus, investiţiile străine directe au crescut cu 29,4%, la 2,2 miliarde de euro, în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Pe de altă parte, deficitul balanţei comerciale cu bunuri şi servicii s-a intensificat cu 78,5% an/an la 2,2 miliarde euro în primul semestru al anului curent. Analiza din perspectiva ofertei agregate evidenţiază majorarea comerţului cu amănuntul cu 6,5% an/an, evoluţie susţinută de creşterea venitului real disponibil al populaţiei, nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi continuarea tendinţei ascendente pe piaţa imobiliară”, mai arată economistul BT.

De asemenea, producţia industrială a crescut cu 4% an/an, în perioada ianuarie-iunie, pe fondul majorării componentei prelucrătoare cu 5,1%, în aceeaşi perioadă. În schimb, sectorul de construcţii (intensiv în capital şi în forţă de muncă) a scăzut cu 0,1% în semestrul I, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza scăderii componentei clădiri rezidenţiale cu 27% an/an.