ANRE aprobă un mecanism prin care consumatorii pot fi plătiți pentru a-și reduce voluntar consumul de energie. Cum funcționează serviciul de flexibilitate a consumului

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în ședința Comitetului de Reglementare, Regulamentul privind serviciul de flexibilitate a consumului, un nou mecanism de piață prin care consumatorii eligibili – direct sau prin furnizori și agregatori – pot fi remunerați pentru reducerea temporară și voluntară a consumului de energie electrică, au anunțat, miercuri, oficialii instituției.

Noul mecanism aprobat de ANRE introduce în piața de energie o resursă suplimentară: flexibilitatea consumului. Astfel, în anumite intervale, un consumator poate decide că este mai eficient economic să își reducă temporar consumul și să valorifice această flexibilitate pe piață.

Mai concret, cum funcționează serviciul de flexibilitate a consumului:

1. Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, care are sub umbrela sa Dispecerul Energetic Național, stabilește necesarul de flexibilitate și organizează o licitație pentru perioada în care este necesară reducerea consumului.
2. Consumatorii eligibili, furnizorii sau agregatorii care participă voluntar transmit oferte privind cantitatea de consum pe care sunt dispuși să o reducă și prețul solicitat.
3. Transelectrica selectează ofertele cele mai avantajoase până la acoperirea necesarului.
4. Reducerea efectivă a consumului este verificată prin datele de măsurare, prin raportare la profilul de consum stabilit conform regulamentului.

În urma acestui proces, consumatorii care își respectă angajamentul sunt remunerați conform rezultatului mecanismului de piață.

George Niculescu: „Flexibilitatea consumului devine o resursă”

Potrivit oficialilor ANRE, serviciul nu este destinat exclusiv situațiilor de criză și nu reprezintă o formă de raționalizare a consumului, participarea este complet voluntară, iar decizia aparține consumatorului, în funcție de propriile nevoi operaționale și de condițiile economice din piață.

„Prin acest regulament, flexibilitatea consumului devine o resursă care poate avea o valoare și un preț în piața de energie. Nu vorbim despre raționalizare și nici despre un mecanism rezervat exclusiv situațiilor de criză. Vorbim despre posibilitatea unui consumator de a decide singur că, într-un anumit interval și la un anumit preț, este mai avantajos să reducă temporar consumul și să fie plătit pentru această flexibilitate”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.

„Până acum ne-am obișnuit să privim echilibrarea sistemului în primul rând din perspectiva producției: dacă avem nevoie de mai multă energie, creștem producția. Prin acest mecanism introducem și cealaltă parte a ecuației: în anumite momente, poate fi mai eficient și mai ieftin să reducem voluntar cererea. Transformăm astfel consumatorii din participanți pasivi în parteneri activi ai Sistemului Energetic Național. Este un instrument de piață, bazat pe competiție și pe decizia economică a fiecărui participant”, a subliniat șeful autorității e reglementare.

Mecanismul poate contribui atât la gestionarea unor perioade dificile pentru Sistemul Energetic Național – deficit de resurse, temperaturi extreme, indisponibilități importante de producție sau limitări ale capacității de import – cât și la funcționarea normală a pieței, atunci când nivelul prețurilor face atractivă pentru consumator reducerea temporară a consumului, arată oficialii ANRE.

În plus, activarea flexibilității consumului reduce presiunea asupra pieței de echilibrare. Atunci când sistemul se poate echilibra prin reducerea voluntară a cererii, scade nevoia de a apela la resurse de echilibrare scumpe, ale căror costuri sunt ulterior decontate tot de către consumatori. Astfel, subliniază sursa citată, fiecare MWh de flexibilitate contractat la un preț competitiv înlocuiește practic o resursă mai costisitoare din piața de echilibrare, cu efect direct asupra costului total suportat de piață.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica oprită integral pe 13 august, asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, în condiții normale de funcționare.