Avertisment BNR: Rate mai mari pentru români, dacă statul se împrumută tot mai scump

Creșterea datoriei publice și a deficitului bugetar începe să se resimtă în economie. Primul efect poate fi scumpirea creditelor pentru populație și firme spune prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. El a explicat că statul atrage tot mai multă finanțare la dobânzi ridicate, iar băncile sunt nevoite să se alinieze pentru a rămâne competitive. Acest lucru duce la creșterea dobânzilor în întreg sistemul financiar.

Dobânzi mai mari, rate mai mari

„Atât timp cât noile emisiuni de titluri de stat oferă, în cazul țării noastre, randamente de 7-8%, instituțiile de credit vor trebui să aibă oferte competitive pentru produsele de economisire”, spune Badea. Cu alte cuvinte, băncile cresc dobânzile la depozite ca să convingă oamenii să-și țină banii la ele, nu în titluri de stat. Iar când cresc dobânzile la depozite, cresc și la credite, atât pentru firme, cât și pentru populație.

Statul împrumută banii pieței, populația și firmele rămân cu mai puțin

Prim-viceguvernatorul a atras atenția că, în condiții de „dominanță fiscală”, statul poate ajunge să concureze agresiv mediul privat pentru finanțare. Este așa-numitul efect de „crowding out”. Statul atrage banii disponibili din piață, lăsând mai puține resurse pentru economie.

„Creșterea costurilor de finanțare ale statului poate să genereze un fenomen de crowding out pe canalul depozitelor bancare, cu efecte negative asupra stabilității financiare”, subliniază Badea. „În cele din urmă, acest lucru afectează activitatea din sectorul economic real”, explică oficialul BNR.

Băncile ajung astfel să prefere investițiile în titluri de stat, care devin mai profitabile și mai sigure  decât creditele pentru firme.  Acest lucru pune frână dezvoltării economice.

România, printre țările cu cea mai mare creștere a datoriei publice

Leonardo Badea a reamintit că FMI anticipează o creștere semnificativă a datoriei publice în Europa Centrală și de Est. România și Polonia se află în fruntea clasamentului. În lipsa reducerii deficitului bugetar, presiunea asupra dobânzilor s-ar putea intensifica. Cu alte cuvinte, dacă statul continuă să se împrumute mult și scump, dobânzile la creditele pentru populație și firme pot crește în continuare.

„Creșterea ratelor dobânzii la titlurile de stat nu doar că amplifică cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei, ci și reduce spațiul de manevră al instituțiilor de credit și al investițiilor private”, arată prim-viceguvernatorul.

Concluzia BNR: rate sunt vulnerabile la politica fiscală

Prognozele economice ale BNR arată un potențial deficit de cerere de peste 3%. Cu alte cuvinte, românii și firmele cumpără mai puține produse și servicii, iar firmele vând mai puțin și produc mai puțin. Într-o astfel de situație, dobânzile ridicate îngreunează și mai mult lucrurile, tocmai când economia are nevoie de susținere. Iar dacă statul se împrumută tot mai mult și mai scump, românii pot ajunge să plătească rate mai mari.