Producătorul național de energie nucleară va accesa împrumutul major de 800 de milioane de euro pentru proiectul Retehnologizării U1, aprobat de BEI, doar după ce, conform legii, conducerea executivă a Nuclearelectrica va supune propunerea acționărilor săi, într-o AGA viitoare, iar aceștia o vor aproba și vor mandata oficialii pentru semnarea creditului. Nuclearelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 82,49% din acțiuni, implicit ponderea voturilor.
Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în anul 1996, iar până în prezent exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a livrat în siguranță peste 150 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, unitatea fiind, în baza factorului de capacitate, între primele trei reactoare nucleare la nivel global.
„Strategia de finanțare a Proiectului are în vedere utilizarea unui mix între capitalul propriu al SNN și împrumuturi/garanții obținute din partea unor instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. Finanțarea Proiectului din surse atrase se realizează în două etape, corelate cu graficul de implementare a Proiectului. Astfel, pentru etapa preliminară a Proiectului, au fost asigurate sursele de finanțare, prin semnarea, în 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut în valoare de 540 mil. EUR, cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar”, au comunicat joi oficialii companiei.
Potrivit sursei citate, Nuclearelectrica a înregistrat o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025 comparativ cu exercițiul financiar 2024 și o creștere a profitului net cu 72% în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu perioada similara anterioara, creștere și stabilitate financiară care permit investiții sigure și operare într-un climat volatil, cu reziliență dezvoltată pe termen mediu și lung.
Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă se află în prezent, conform strategiei de dezvoltare aprobată de acționari, în cea de-a doua fază de dezvoltare, activitățile aferente acestei faze incluzând obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, dar și asigurarea finanțării necesare finalizării Proiectului. Lucrările civile de construcție ale Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 au început în anul 2025, continuând în anul 2026.
„Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile, totodată atestând elaborarea unui proiect robust, gestionat corect din punct de vedere tehnic, operațional și financiar, și, simultan, atestă un proiect strategic pentru România, pentru următorii 30 de ani, în linie cu necesitățile energetice și politice europene, inclusiv accentul pe extinderea sau dezvoltarea capacităților nucleare. Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie. Unitatea 1 retehnologizata înseamnă încă 9%/an din energia curată, sigură, stabilă a României pentru perioada 2030-2060”, a declarat Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica.
Ultima fază de dezvoltare a Proiectului, cea de-a treia, se va desfășura în perioada 2027-2030 și implică oprirea Unității 1 pentru realizarea lucrărilor majore de retehnologizare, cu accent pe re-tubarea reactorului. Acest proces va continua cu testele tehnologice și finalizarea Proiectului prin recepție și dezafectarea facilităților temporare, pregătind Unitatea 1 pentru reluarea operațiunilor în condiții optimizate, în anul 2030, a conchis compania.
Potrivit unui comunicat de presă transmis joi, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat finanțări noi în valoare 17,4 miliarde EUR pentru consolidarea autonomiei energetice a Europei, a competitivității sale și a parteneriatelor sale strategice cu Ucraina și alte țări. Consiliile de administrație ale BEI și ale Fondului European de Investiții (FEI) au aprobat noul pachet de finanțare în această săptămână la Luxemburg.
Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) este componenta de finanțare a Uniunii Europene, deținută de cele 27 de state membre, și una dintre cele mai mari bănci multilaterale de dezvoltare din lume.
Suma aprobată pentru România este o parte consistentă a totalului de 3,7 de milirde de euro alocat de Grupul BEI pentru proiecte care vor reduce dependența Europei de combustibilii fosili și vor accelera tranziția sa energetică. Potrivit sursei citate, finanțarea va sprijini energia nucleară în România, noi rețele electrice în Belgia și Spania, parcuri eoliene în Germania și producția de energie solară în Franța.
Astfel, per ansamblu, proiectele includ un împrumut de 800 milioane EUR din partea BEI pentru renovarea și prelungirea duratei de viață a unuia dintre cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă, din România, care generează aproximativ 20 % din energia electrică a țării. Finanțarea, care vizează Unitatea nr. 1, este destinată înlocuirii componentelor cheie și modernizării sistemului, permițând un nou ciclu de funcționare fiabilă și sigură.
„Grupul BEI finanțează proiecte importante pentru securitatea și autonomia Europei, aducând energie accesibilă gospodăriilor și companiilor”, a declarat președinta Grupului BEI, Nadia Calviño.
„Suntem pe cale să înregistrăm un nou an de succes, cu investiții record în rețele și capacitate de interconexiune, precum și proiecte emblematice în tehnologii cheie pentru tranziția către o energie curată”, a completat Nadia Calviño.
„Sprijinul Grupului BEI pentru proiectele energetice promovează electrificarea economiei europene, făcând-o mai rezilientă, mai incluzivă și mai durabilă. Dincolo de domeniul energetic, Consiliul BEI susține finanțarea pentru noi trenuri în Austria, modernizarea spitalelor din Republica Cehă, facilități culturale și sportive suplimentare în Suedia și îmbunătățiri ale grădinițelor și școlilor din Lituania. De asemenea, a aprobat proiecte care consolidează competitivitatea întreprinderilor din Danemarca, Italia, Țările de Jos și Spania”, au transmis oficialii BEI.