BNR îi cere lui Iohannis să trimită darea în plată înapoi în Parlament sau la Curtea Constituţională

BNR i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, să retrimită în Parlament proiectul de lege privind darea în plată sau să sesizeze Curtea Constituţională, argumentând că este necesară revizuirea din perspectivă financiară, juridică şi etică, a declarat viceguvernatorul Bogdan Olteanu.

1242 afişări
Imaginea articolului BNR îi cere lui Iohannis să trimită darea în plată înapoi în Parlament sau la Curtea Constituţională

Bogdan Olteanu (Imagine Marius Dumbrăveanu / Mediafax.ro)

"Vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutaţi. (...) Avem acelaşi scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruţa care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituţional", a afirmat Olteanu, vineri, la o conferinţă de presă pe tema proiectului de lege privind darea în plată, organizată la banca centrală.

El a explicat că BNR i-a prezentat preşedintelui României trei tipuri de argumente care stau la baza solicitării de retrimitere a legii în Parlament sau de verificare a constituţionalităţii, respectiv argumente de stabilitate financiară, juridice şi de natură etică.

În ceea ce priveşte prima categorie, viceguvernatorul a ţinut să lămurească termenul de credit ipotecar, considerând că o serie de cifre au fost vehiculate "fără suport". Astfel, există creditele ipotecare pentru achiziţia de locuinţe, în care imobilul cumpărat se constituie drept garanţie, credite de investiţii imobiliare, în care alt imobil este adus ca garanţie, însă banii împrumutaţi sunt utilizaţi pentru construcţia unei clădiri, precum şi alte credite cu garanţii imobiliare care sunt destinate consumului, pentru descoperit de cont sau pentru finanţarea unor firme.

Datele BNR arată că, la sfârşitul lunii octombrie, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţii ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori, întrucât unele persoane deţin mai multe credite.

Din totalul acestora, circa 37% erau împrumuturi ipotecare pentru achiziţie de locuinţe, din care 3.742 de persoane fizice au restanţe de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil în reală dificultate financiară, potrivit lui Olteanu.

Aproximativ 14.500 de restanţieri peste 90 de zile apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuinţe, depozite colaterale, alte bunuri neimobiliare etc).

"Desigur, sunt şi alţi debitori cu restanţe sub 90 de zile, precum şi buni platnici care îşi achită cu greu ratele scadente şi care au nevoie de sprijin", a subliniat viceguvernatorul.

Suma restantă totală la creditele cu garanţii ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele pentru achiziţia de locuinţe.

Totodată, 1.317 persoane au luat credite între 150.000 euro şi 500.000 euro, 60 de persoane - între 500.000 euro şi 1 milion euro, 21 de persoane - între 1 şi 2 milioane euro şi 4 persoane au constractat împrumuturi de peste 2 milioane de euro.

"Suma valorii creditelor luate de aceste 1.402 persoane este de 1,7 miliarde lei (circa 1,2 milioane lei per credit). Aceste date indică faptul că există credite pentru care nu se justifică o funcţie de protecţie socială a legii. Mai mult, se observă că, pe măsură ce creşte valoarea creditului, se înrăutăţeşte disciplina de plată - riscul de neplată (raportul dintre suma restantă şi suma datorată) creşte astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150.000 de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro şi 100% pentru creditele pentru investiţii imobiliare", a mai spus Olteanu.

Oficialii BNR apreciază că, în forma actuală, legea poate genera risc sistemic, implementarea sa afectând stabilitatea financiară şi funcţionarea băncilor, evaluarea având la bază analize "mai curând" optimiste, întrucât nu pot evalua, în stadiul actual, decât efectele de runda întâi ale propunerii.

Banca centrală estimează că pierderile pentru bănci ar putea ajunge între 2 şi 4 miliarde lei, calculele fiind bazate doar pe datele actuale ale BNR. Acestea nu includ situaţii precum cea în care o persoană fizică a garantat cu un bun imobiliar pentru creditul unei firme, iar în cazul în care aceasta vrea să cedeze băncii garanţia, creditul pentru firma respectivă se stinge.

"Deşi Legea prevede posibilitatea aplicării prevederilor acesteia în relaţiile juridice dintre persoanele fizice şi instituţiile de credit, potrivit propunerii actuale, darea în plată ar putea fi efectuată şi în cazul creditelor acordate unor persoane juridice, dacă există un codebitor persoană fizică, obligat în solidar cu entitatea împrumutată. Cazurile practice sunt numeroase - vorbim de creditele acordate companiilor pentru care, pe lângă alte garanţii, s-a oferit şi o garanţie personală a acţionarului. Acesta constatare reprezintă un element de analiză nou, rezultat din evaluarea atentă a textului legii. Este remarcabil câte consecinţe neintenţionate, contrarii scopului anunţat, pot rezulta dintr-o propunere insuficient fundamentată", a explicat viceguvernatorul.

El a enumerat şi argumente de ordin juridic împotriva formei actuale a proiectului de act normativ, printre cele mai importante referindu-se la caracterul obligatoriu pentru bănci de a accepta stingerea creditului prin returnarea imobilului şi la caracterul retroactiv, prin care se aplică şi contractelor în derulare la momentul intrării în vigoare a legii, ceea ce contravine chiar Directivei 2014/17/UE.

"Când se va lua o decizie de repunere în discuţie a proiectului, suntem la dispoziţia Parlamentului pentru a da sfaturi, pentru a face sugestii. Există un reper european, este legea din Spania, poate vom merge spre acea formulă, dar punerea ei în aplicare durează ceva ani, poate găsim o soluţie mai simplă", a punctat Olteanu.

Oficialul băncii centrale spune că s-ar putea găsi soluţii şi în ceea ce priveşte retroactivitatea legii, precum înţelegerea între părţi, cu darea în plată acceptată voluntar de către bănci, în situaţii "excepţionale".

"Noi nu putem decât să sugerăm discuţii între bănci şi clienţi. Sugestia pe care o facem pentru bănci este ca propunerile către clienţi să fie bune şi acceptabile", a atras atenţia viceguvernatorul.

El a adăugat că Banca Naţională trebuie să transmită adevărul, inclusiv atunci când este incomod, despre riscurile şi vulnerabilităţile care pot apărea şi afecta stabilitatea economică.

"Dacă această lege, în forma actuală, va produce efecte adverse şi instabilitate, daca va crea nedreptăţi, daca va aduce privilegii necuvenite unora şi obligaţii excesive altora, atunci este vina noastră a tuturor, inclusiv a BNR, că nu am reuşit să convingem prin argumente obiective si raţionale. De aceea trebuie sa facem din proiectul acesta o lege bună", a conchis Olteanu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici