Când spune Ilie Bolojan că s-ar putea redeschide circulația pe calea ferată Cluj-Oradea

Publicat: 13 03. 2026, 15:29
Conferinta de presa comuna sustinuta de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

„Conform discuțiilor cu constructorii, trebuie să se concentreze pe un tronson de aproximativ 12 km, care este la limita județului Cluj înspre județul Bihor. Deci în aval de Poieni. Și constructorul are 4 luni de zile la dispoziție să intre cât se poate de serios pe lucrare, pentru că, așa cum am precizat, în condițiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă acești indicatori, corecția pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este, așa cum am spus, de maxim 200 de milioane”, a spus premierul Ilie Bolojan.

El susține că a avertizat constructorii că nu mai pot invoca niciun fel de tertip să nu înceapă lucrările, prelungind foarte mult partea de proiectare, „probabil dintr-o incapacitate de proiectare, deci prea puțin proiectanți”.

„Este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule”

Șeful Guvernului susține că linia ferată Cluj-Napoca – Oradea este strategică pentru România și este a doua ieșire a României înspre Europa.

„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule, privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj-Oradea-Budapesta, pe relația Cluj-Oradea-Arad-Timișoara, de exemplu, și partea de nord-vest și de vest a României, pe această axă nord-sud, este practic neconectată. Deci este un proiect foarte important a cărui finalizare cât mai rapidă înseamnă reduceri de pierderi, reduceri de costuri și avantaje pentru cetățenii”, a declarat premierul.

Absorbție scăzută pe calea ferată

Ilie Bolojan a spus că partea de cale ferată a dovedit o capacitate slabă de absorție de fonduri de o perioadă foarte lungă.

„Partea de infrastructură rutieră a recuperat, are o capacitate mult mai multă de absorție și eforturile pe care trebuie să le facem în perioada următoare țin de calea ferată. Aici sunt cele mai mari întârzieri, sunt cele mai mari riscuri și, din păcate, dacă ne uităm ca și dezvoltarea infrastructurii, calea ferată a rămas în urmă”, susține premierul.

El spune că din aceste cauze se produce transferul spre rutier, „ceea ce înseamnă o poluare mai mare, ceea ce înseamnă aglomerarea de șosele și, nu ultimul rând, costuri mai mari”.