Carabulea: Carpatica Asig nu are nicio problemă, nicio restanţă şi are în conturi 90 milioane lei

Omul de afaceri Ilie Carabulea a declarat, luni, la Curtea de Apel Bucureşti, că nu a săvârşit nicio ilegalitate şi că societatea Carpatica Asig nu are nicio datorie, deţine în conturi 90 de milioane de lei şi nu avea nevoie de ajutorul unor angajaţi ai statului.

654 afişări
Imaginea articolului Carabulea: Carpatica Asig nu are nicio problemă, nicio restanţă şi are în conturi 90 milioane lei

Carabulea: Carpatica Asig nu are nicio problemă, nicio restanţă şi are în conturi 90 milioane lei (Imagine: Ana Poenariu/Mediafax Foto)

Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind lăsarea în libertate a lui Radu Mustăţea, dar şi contestaţiile formulate de omul de afaceri Ilie Carabulea şi de Marian Mîrzac, după ce pe numele lor Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile, la cererea anchetatorilor anticorupţie.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, a dat o declaraţie în faţa judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, în care a arătat că nu a săvârşit nicio ilegalitate şi că societatea de asigurări nu avea probleme financiare.

"Nu este adevărat că aveam probleme financiare, iar extrasele de cont dovedesc acest lucru. Nu aveam nicio restanţă", a spus Carabulea.

Acesta a mai arătat că faptele de care el este acuzat nu există şi că dacă ar fi o faptă, ea este de natură comercială.

"Nu poate fi vorba de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, ci este vorba de o asociere comericală. Fac precizarea că societatea Carpatica Asig are stabilitate financiară. Societatea are în conturile bancare aproape 90 de milioane de lei", a arătat omul de afaceri.

El le-a mai spus judecătorilor că folosirea limuzinei Audi A8 de către Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, fusese aprobată de Consiliul de Administraţie al societăţii. Carabulea a precizat că aceasta a fost dobândită de Mîrzac, care avea dreptul la un bonus de succes calculat pentru anul 2013, din perioada în care a lucrat la Carpatica Asig, bonusul fiind de 9.000 de euro.

"Acest bonus era mai mic decât cel al managerului care i-a urmat lui Mîrzac şi care avea 30.000 de euro. Nu este vorba de o dare de mită, ci de plata unor bunuri la care avea drept, iar calculul sumelor s-a făcut de contabilitate şi a fost aprobat de Consiliul de Administraţie", a mai arătat Carabulea.

Procurorul DNA prezent la judecarea recursurilor le-a cerut judecătorilor să constate că probele dovedesc acuzaţiile aduse celor trei, astfel că se impune emiterea unui mandat de arestare preventivă şi pe numele lui Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig.

Avocaţii au depus înscrisuri în circumstanţiere, dar şi înscrisuri medicale, apărătorul lui Carabulea arătând instanţei că acesta are probleme de sănătate.

Avocatul lui Carabulea a arătat, în faţa instnaţei, că acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni pentru care este cercetat clientul său a fost dezincriminată în noul Cod penal. El a precizat că în acest dosar mai sunt cercetaţi, în stare de libertate, alţi nouă inculpaţi, marea majoritate fiind funcţionari publici.

Instanţa a rămas în pronunţare, urmând să stabilească dacă admite recursul procurorului sau contestaţiile inculpaţilor.

În 29 ianuarie, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul "Carpatica". Prin aceeaşi hotărâre a instanţei, Radu Mustăţea a primit interdicţie de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ilie Carabulea este cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În Radu Mustăţea - membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România - este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.

Şi soţia ministrului Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai - iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

"Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi", au arătat anchetatorii.

DNA susţine că Ilie Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. "Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări deţinute în mod indirect de Carabulea Ilie şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor", au mai arătat procurorii anticorupţie.

Potrivit DNA, finanţatorul grupării infracţionale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac Marian pe Mustăţea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

"Gruparea infracţională sus-menţionată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul ASF. Concret, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurare la care avea interese, Carabulea Ilie a dispus, în luna mai 2013, ca un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Mîrzac Marian, sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, i-a remis lui Mîrzac Marian suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurare", potrivit DNA.

Anchetatorii susţin că în schimbul acestor foloase, Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări.

"La data de 1 august 2013, învinuitul Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar în cadrul ASF, la solicitarea lui Mîrzac Marian, a sustras un document transmis eronat către ASF de o angajată a societăţii de asigurări, document care releva încălcări grave ale normelor ASF de către angajaţi ai societăţii. În acelaşi context, Ovidiu Ioan Cezar Giurgea a radiat din registrul instituţiei numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax şi l-a şters din memoria aparatului. Situaţia în care respectivul document ar fi fost adus la cunoştinţă conducerii ASF ar fi impus declanşarea, în mod obligatoriu, a unui control activităţii societăţii de asigurări", au precizat procurorii anticorupţie.

DNA a mai arătat că, în perioada martie - aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.

Procurorii DNA au făcut, în 28 februarie, 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, în dosarul "Carpatica".

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar sunt suspectate de fapte de corupţie 11 persoane.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici