Care este de fapt impactul asupra prețului la pompă al ordonanței prin care s-a declarat criza carburanților. Dumitru Chisăliță, AEI: „Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

Ordonanța de Urgență a Guvernului adoptată joi este „apă de ploaie” în ceea ce privește limitarea creșterii prețurilor carburanților, dar reduce riscul apariției unor blocaje în aprovizionare față de varianta inițială a proiectului inițiată de Ministerul Energiei, spune expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Pe scurt, prin această OUG a fost declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină și s-a limitat adaosul pe care îl pot practica operatorii economici la media anului 2025, cu excepția exporturilor și livrărilor intra-comunitare, față de reducerea cu 50% față de media de anul trecut, cum era în varianta inițială a proiectului. Nerespectarea acestui plafon este sancționată cu amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri.

„Impactul la pompă este foarte mic, între 5 bani și 20 de bani, de fapt între 5 și 15 bani, 20 de bani o să fie o excepție, în general la benzinării mici. Deci până mâine, până intră în vigoare, nu a o să se mai vadă, o să crească prețul. Pe de altă parte, riscul de penurie a scăzut destul de mult pe varianta actuală”, a explicat președintele AEI.

Astfel, o posibilă urmare negativă ar fi dispariția, intrarea în faliment a operatorilor mici de distribuție, cu una, două benzinării, care vor putea intra probabil într-o situație critică în momentul în care își vor termina actualele stocuri.

„Pe lanțurile mari n-o să se simtă nimic”, a spus Dumitru Chisăliță, indicând cele patru măsuri transmise într-o analiză prin care se pot eluda legal măsurile abia adoptate.

„Operatorii au cum să miște fără nicio problemă lucrurile dintr-o parte în alta, deci chiar nu au nicio problemă, au cum să se joace cât vor. Plus că, din punctul meu de vedere, eu rămân la ideea că această construcție (ordonanței – n.r.) a fost făcută de așa natură încât să rămână cumva în spațiu, totul interpretabil. Cred că au și vrut să facă o chestie care să nu fie clară, cumva e la îndemâna lor, pot să dea vina, pentru că, până se clarifică, expertize, instanță, nu știu ce, se clarifică peste 6 ani și nu mai contează. Dar până atunci discursurile o să curgă”, este de părere specialistul în energie.

Întrebat punctual și de chestiunea adaosurilor nemodificate pentru exporturi sau livrări intra-comunitare – ce pot fi făcute doar cu autorizarea statului -, Dumitru Chisăliță a admis că nu are o explicație clară, dar a confirmat o posibilă variantă avansată în întrebarea reporterului Mediafax, respectiv o porțită lăsată deschisă pentru acoperirea necesarului de export pentru Republica Moldova sau Ucraina, conform acordurilor bilaterale ale României.

„Ar putea fi acestă variantă sau și faptul că, în general, firmele care exportă sunt am firmele de casă a unor și altora, și atunci, na, a fost o scăpare intenționată pe pe zona asta. Dar, da, cam în astea două elemente cred că ne găsim, dar încă o dată ideea de a merge la adaosul comercial de anul trecut e apă de ploaie. Adică pur și simplu, creșterea care e este mică pe zona asta și nu se va reflecta în niște lucruri într-adevăr la piață”, a explicat Dumitru Chiăliță.

Cum se calculează prețul și adaosul

Președintele AEI a detaliat modul de stabilire a prețului, pentru a ajunge la concluzia că „efectul este mai degrabă marginal”:

Cum se calculează adaosul

„În termeni simpli: Preț (fără taxe) = Cost total × (1 + rata adaosului)

Pentru anul 2025, structura estimată că a fost următoarea:

• cost total: cca. 3,10 lei/l
• adaos mediu: cca. 15% – 0,465 lei/l
• preț net: cca. 3,56 lei/l

În 2026, costurile cresc (petrol, energie, logistică), iar costul ajunge la aproximativ 4,20 lei/l. Dacă adaosul rămâne plafonat la 15%, rezultă:

• adaos: cca, 0,63 lei/l
• preț net: cca, 4,83 lei/l

Rezultă un aspect esențial chiar dacă procentul de adaos nu crește: valoarea absolută a acestuia crește odată cu costul.

Plafonarea nu limitează prețul final, ci doar raportul dintre preț și cost. Prin urmare:

• în cazul în care costurile cresc, prețurile pot crește în continuare
• adaosul, exprimat în lei, crește automat
• efectul asupra consumatorului este limitat

În termeni concreți, dintr-o creștere de aproximativ 30% a prețului motorinei de la începutul lui 2026:

• circa 3,75% provine din accize
• aproximativ 22% din creșterea costurilor
• doar cca. 2–4% din variația adaosului

Prin urmare, plafonarea atacă un factor secundar al scumpirii.

Cu cât ar putea scădea prețul la motorină

Dacă măsura ar fi aplicată strict și complet eficient:

• reducerea posibilă ar fi de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l
• în scenarii mai optimiste: până la 0,20 lei/l

Raportat la un preț de 10 lei/l, impactul este:

• aproximativ 1% – 2%”.

Cele patru măsuri prin care se pot eluda prevederile adoptate de Guvern

Pe lângă impactul minim în prețuri, noua OUG poate fi eludată legal de operatorii de distribuție pentru a-și menține profiturile, arată Dumitru Chisăliță, în analiza trimisă presei:

1. Majorarea costurilor contabile

Dacă un operator crește costul înregistrat sau chiar ea în considerare creșterile de cost care au existat față de anul trecut (energia – a crescut cu cca. 60%, transport a crescut cu cca. 5%, servicii interne), atunci adaosul contabil scade sau rămâne în limite, dar prețul final poate crește.

2. Transferul de profit în interiorul grupului

Companii integrate vertical, pot muta marja între etape:

• rafinărie → distribuție
• distribuție → retail

Astfel, adaosul „vizibil” la pompă poate fi redus, dar profitul total rămâne.

3. Prețuri de transfer

Prin ajustarea prețurilor interne (de exemplu, la țiței sau produse intermediare):

• costul aparent crește
• adaosul raportat scade

4. Optimizare temporală

Fiind o măsură temporară, profiturile pot fi mutate înainte sau după perioada de plafonare, a conchis Dumitru Chisăliță.