Casa de Insolvenţă Transilvania: Codul Insolvenţei trimite firmele mijlocii şi mari în faliment. Nu se pot reorganiza într-un an

Codul Insolvenţei va afecta companiile mijlocii şi mari, pentru care reorganizarea nu poate dura doar un an, şi le împinge către faliment, fenomen care se va propaga şi către furnizori şi va determina desfiinţarea de locuri de muncă, potrivit Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

803 afişări
Imaginea articolului Casa de Insolvenţă Transilvania: Codul Insolvenţei trimite firmele mijlocii şi mari în faliment. Nu se pot reorganiza într-un an

Casa de Insolvenţă Transilvania:Codul Insolvenţei trimite firmele mijlocii şi mari în faliment. Nu se pot reorganiza într-un an (Imagine: Shutterstock)

"Modificările îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat. Afectează companiile mijlocii şi mari pentru care ar exista datele unei reorganizări. Falimentul acestora va reprezenta desfiinţarea locurilor de muncă şi va atrage falimentele furnizorilor, sau chiar al clienţilor. La nivelul Uniunii Europene, peste 200.000 de întreprinderi sunt afectate anual de faliment, fapt ce duce la pierderea a peste 1,7 milioane de locuri de muncă în fiecare an. Riscăm să îngroşăm masiv aceste statistici, iar situaţia economică naţională să se înrăutăţească", a declarat, într-un comunicat, Vasile Godîncă-Herlea, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

Reprezentanţii CITR apreciază că măsurile vor destabiliza mediul de afaceri, în loc să-l ajute, pentru o companiie fiind dificil să se redreseze într-o perioadă de numai un an.

O altă modificare prevăzută în ordonanţa privind Codul Insolvenţei care va genera o practică neunitară şi inechitabiă permite creditorului curent, care deţine împotriva averii debitorului creanţe născute în perioada de observaţie, să declanşeze procedura de executare silită individuală împotriva acestuia pentru a-şi recupera datoriile.

"Creditorul curent primeşte suma de bani necesară satisfacerii creanţei sale, iar restul creditorilor, inclusiv cei garantaţi, rămân să împartă diferenţa de bani rămasă. Aceasta duce la o contradicţie flagrantă faţă de ordinea de prioritate stabilită atât de Codul de procedură civilă, cât şi însăşi de OUG nr.91/2013. Aplicarea normelor de executare silită individuală va fi una trunchiată, aşa încât creditorii din cadrul procedurii de insolvenţă, mai ales cei garantaţi, nu îşi vor putea proteja garanţiile în procedura de executare silită", se arată în comunicatul CITR.

Până în prezent, toate executările silite erau suspendate pe perioada insolvenţei, însă Codul Insolvenţei prevede ca pentru creanţele curente executările silite să poată fi accesate.

O altă dificultate o reprezintă desemnarea directă a administratorului judiciar provizoriu de către judecătorul-sindic, care va genera discontinuităţi la nivelul procedurilor, prin înlocuirea administratorilor provizorii la prima adunare a creditorilor, în condiţiile în care ei nu au fost desemnaţi din start cu acordul creditorului majoritar.

Specialiştii în insolvenţă consideră că aplicarea ordonanţei pentru toate procedurile în curs, de la momentul intrării sale în vigoare, va destabiliza planurile de reorganizare deja adoptate, care prevăd reorganizarea pe o perioadă de trei ani şi pentru care au fost deja demarate negocieri cu creditorii principali.

"Un asemenea act normativ, a cărui importanţă o putem încadra alături de codul civil, codul de procedură civilă sau codul fiscal trebuia dezbătut mai temeinic. Un cod al insolvenţei are efecte puternice şi directe în economie, mai ales într-o economie afectată de criză", consideră reprezentanţii CITR.

Totodată, actul normativ nu oferă timp de pregătire pentru judecătorii-sindici şi practicieni în privinţa modalităţilor de aplicare şi interpretare a legii.

Noile reguli privind insolvenţa au fost publicate în Monitorul Oficial, dar sunt valabile din 25 octombrie şi vor fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepţia prevederilor privind insolvenţa grupului de societăţi, unde vor fi aplicate doar cererilor introduse după această dată.

Insolvenţa debitorului - reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile - se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 60 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Planul de reorganizare va putea fi propus de către debitor, cu aprobarea AGA, dacă procedura a fost declanşată de acesta, de către administratorul judiciar sau de unul sau mai mulţi creditori deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor. Nu va putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura insolvenţei în ultimii cinci ani.

Executarea planului de reorganizare este propusă să fie realizată pe o perioadă de un an, putând fi prelungită cu până la 12 luni, dar fără a depăşi doi ani.

Planul se consideră acceptat dacă este aprobat de deţinătorii a cel puţin 50% din totalul valoric al creanţelor îl aprobă.

Persoanele cărora le este imputată insolvenţa unei firme sunt obligate să acopere din propria avere, parţial sau integral, datoriile societăţii respective şi nu vor mai avea dreptul să ocupe poziţia de administrator la alte companii timp de 10 ani de la data hotărârii judecătoreşti definitive.

Judecătorul sindic va putea debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură. Astfel, dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri, fiind prevăzută expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

Creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator judiciar în locul celui provizoriu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici