Centrala pe gaze de la Turceni a atras un singur ofertant. Consiliul de Supraveghere al CEO explică situația: dificultăți specifice marilor proiecte energetice
Proiectul de la Turceni vizează realizarea unei capacități de 475 MW și este dezvoltat de Complexul Energetic Oltenia împreună cu Tinmar Energy, ca parte a planului de restructurare și decarbonare al companiei.
Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, procedura de achiziție inițiată pentru acest obiectiv a atras o singură ofertă.
În paralel, proiectul mai mare de la Ișalnița, cu o capacitate planificată de 850 MW, rămâne în impas, după ce procedura de achiziție a fost anulată în mod repetat, după două proceduri fără rezultate.
Datele-cheie ale investiției
Investiția de la Turceni este derulată prin societatea de proiect CCCG Turceni SA, constituită special pentru implementarea noii capacități. Contractul scos la licitație este unul de tip „la cheie” și include proiectarea, achiziția echipamentelor, execuția lucrărilor și punerea în funcțiune, precum și servicii de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale.
Valoarea estimată a contractului depășește 525 milioane de euro, iar durata totală a acestuia este de 16 ani, din care aproximativ trei ani sunt alocați construcției propriu-zise.
Singura ofertă depusă provine de la o companie românească de construcții, care are ca susținător și principal subcontractor compania chineză de stat Dongfang Electric International Corporation, producător de echipamente energetice și constructor de centrale electrice.
Termenele de închidere au fost extinse
Întârzierile în realizarea noilor capacități pe gaze și regenerabile au determinat autoritățile române să negocieze cu Comisia Europeană amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune. România a obținut astfel acordul Bruxelles-ului pentru menținerea în funcțiune a două unități până în august 2026 și a altor trei până la finalul anului 2029.
Fără această amânare ar fi existat riscuri majore de dezechilibre în sistemul energetic, inclusiv posibile pene de curent, creșteri ale prețurilor la energie și probleme privind securitatea aprovizionării, în special în sezonul rece. În plus, România ar fi trebuit să returneze aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Poziția Consiliului de Supraveghere
Într-o declarație transmisă în exclusivitate, Victor Banța, administrator neexecutiv în Consiliul de Supraveghere al CEO, a atras atenția că situația proiectelor trebuie evaluată cu maximă atenție, din perspectiva responsabilităților asumate de companie față de statul român și față de finanțatorii europeni.
„În calitate de administrator neexecutiv în cadrul Consiliului de Supraveghere al CEO, consider că evoluțiile proiectelor de centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia, trebuie analizate cu maximă rigoare, prin prisma riscurilor asumate de companie și a obligațiilor față de statul român și finanțatorii europeni”.
Piața proiectelor mari
Potrivit lui Victor Banța, dificultățile întâmpinate la Turceni și Ișalnița țin de factori structurali ai pieței, nu de situații punctuale.
„Existența unei singure oferte la Turceni și anularea, pentru a doua oară, a procedurii de achiziție pentru Ișalnița nu reprezintă situații izolate, ci reflectă condiții de piață dificile pentru proiecte energetice de mare anvergură, marcate de creșteri de costuri, constrângeri de finanțare și volatilitate în lanțurile de aprovizionare”.
Structura contractelor
Reprezentantul Consiliului de Supraveghere a detaliat și structura contractuală a investițiilor și implicațiile acesteia asupra riscurilor asumate de companie.
„Proiectele sunt structurate pe contracte de tip EPC (Engineering, Procurement and Construction), prin care antreprenorul își asumă integral proiectarea, achiziția, execuția și punerea în funcțiune a obiectivelor, cu responsabilitate asupra termenelor, costurilor și parametrilor de performanță. Complementar, acestea includ LTSA (Long-Term Service Agreement), acorduri de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale, menite să asigure disponibilitatea și performanța tehnică în exploatare, dar care implică angajamente contractuale de durată”.
Rolul Consiliului de Supraveghere în implementare
Victor Banța a făcut o delimitare clară între opțiunea strategică de tranziție energetică, asumată și aprobată la nivel european, și responsabilitatea Consiliului de Supraveghere privind modul de implementare a acesteia.
„Rolul Consiliului de Supraveghere nu este de a pune în discuție opțiunea strategică de înlocuire a capacităților pe lignit cu unități pe gaze naturale, asumată prin planul de restructurare aprobat la nivel european, ci de a se asigura că implementarea se face cu un control strict al riscurilor tehnice, financiare și contractuale, în condițiile reale ale pieței”.
Ce soluții sunt analizate
În ceea ce privește proiectul de la Ișalnița, Banța a precizat că sunt avute în vedere soluții alternative pentru relansarea procedurii.
„Pentru proiectul de la Ișalnița, Consiliul analizează inclusiv opțiuni de structurare alternativă a achiziției care ar permite o alocare mai echilibrată a riscurilor, creșterea atractivității și o flexibilitate mai bună în implementare, cu respectarea cadrului de finanțare european și a obiectivelor asumate de companie”.
Fără riscuri suplimentare
Banța a subliniat că sprijinul Consiliului de Supraveghere pentru aceste investiții depinde de gestionarea riscurilor legate de costuri, termene și funcționarea în siguranță a sistemului energetic.
„Susținem continuarea proiectelor în măsura în care acestea pot fi implementate fără a genera vulnerabilități suplimentare pentru companie și pentru Sistemul Electroenergetic Național, în condiții de disciplină contractuală, transparență și responsabilitate față de interesul public”.
Pentru a asigura stabilitatea alimentării cu energie electrică și o tranziție controlată din punct de vedere social, obiectivul autorităților rămâne finalizarea și punerea în funcțiune a centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița până în 2029, în paralel cu menținerea temporară a unor capacități pe cărbune.