Cristian Socol: 15 argumente pentru creșterea salariului minim în 2026 | EXCLUSIV

În câteva zile ar trebui să înceapă negocierile privind creșterea salariului minim brut pe țară în 2026. România a transpus în legislație Directiva europeană privind salariile minime adecvate (nr 2041/2022). Conform reglementării europene, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor un nivel de trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. De asemenea, statele membre UE trebuie să încurajeze puternic negocierile colective, astfel încât acestea să acopere cel puțin 80% din totalul lucrătorilor.

Conform legii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabileşte și se actualizează cu evoluția ratei inflației şi cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul. În situația în care raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat aplicând formula și câştigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, în funcție de rezultatul formulei și de nivelul orientativ de 47%-52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câştigul salarial mediu brut.

Rezultatul din formula de calcul pentru 2026 este de 4326 lei. 50% din câștigul salarial mediu brut înseamnă 4590 lei iar 52% înseamnă 4774 lei. Rezultă că intervalul de negociere va fi cuprins între 4326 lei și 4774 lei, cu respectarea principiului salariului minim european (adică 50% din câștigul salarial mediu) la 4590 lei. Având în vedere salariul minim brut de 4050 lei din prezent, înseamnă că a ajunge la 4326 lei presupune o creștere de 6,8%, la 4590 lei o creștere de 13,3% iar la 4774 o creștere de 17,9%.

Consider că varianta ce trebuie aleasă în mod rațional este cea de 4590 lei (cu menținerea celor 300 lei netaxați), un nivel aliniat cu valorile europene de solidaritate, justiție socială și echitate, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. România are nevoie de asigurarea unui minim de stabilitate socială, povara nu trebuie să cadă pe umerii celor cu venituri mici, așa cum observăm efectul de până acum al măsurilor de austeritate. Guvernul României este învestit să mențină un echilibru social, pentru a minimiza riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.

Iată 15 argumente pentru creșterea salariului minim la 4590 lei de la 1 ianuarie 2026

1. Guvernul este obligat prin legea fundamentală a țării – Constituția României ”să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent” (art 47 (1)). Una dintre lecțiile pe care ar trebui să le învățăm din consolidările fiscal-bugetare implementate de țările UE în ultimii 20 de ani ar fi aceea că ” O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili” șl, așa cum arată și FMI, că ”fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela plasa de siguranță”. (detalii AICI)

2. România ar demonstra neseriozitate dacă nu ar aplica creșterea salariului minim conform formulei și reglementărilor în vigoare. Tocmai ce s-a validat în fața Comisiei Europene că am implementat jalonul 392 din PNRR privind instituirea unui mecanism și a unei formule predictibile privind evoluția salariului minim. Formulă obiectivă, cifre reci, corelație cu productivitatea muncii și inflație, acord Patronate – Sindicate – Guvern s.a.m.d

3. Protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici. Cei 840.000 de angajați cu normă întreagă plătiți la salariul minim (1.033.000 dacă îi luăm în considerare și pe lucrătorii din construcții, care au un salariu minim brut mai ridicat, de 4582 lei), resimt deja o reducere dramatică a puterii de cumpărare (estimare de minus 13% având în vedere creșterea explozivă a prețurilor și coșul de consum specific lor). Creșterea salariului minim brut la 4590 lei ar compensa această scădere a puterii de cumpărare.

4. România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro dintre cele 22 țări UE care implementează acest instrument de politici publice. Mai mici sunt in Letonia, Ungaria și Bulgaria, dar toate au anunțat programe de creștere a salariului minim (Infografic 1).

În ceea ce privește salariul minim la paritatea puterii de cumpărare, România se află pe locul 12 clasamentul țărilor UE care implementează salariul minim (Infografic2).

5. România are una dintre cele mai mari ponderi ale salariatilor cu venituri mici in total salariați din UE. Circa 15,4% dintre salariați sunt plătiți la salariul minim. Ponderea este aproape dublă în comparație cu media UE. În Germania, 4% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim, în Slovenia (14,1%), Bulgaria (14,8 %), Polonia (12,1 %) iar Franţa (9,6 %).

6. În ceea ce privește câștigurile nete anuale ale lucrătorilor cu 50% din câștigul mediu net anual, România se află, din nou, pe penultimul loc în UE. Câștigul net anual obținut în România de o persoană singură, fără copii (cu venit de 50% din câștigul net mediu), este la 37% din media UE 27 la acest indicator. (Infografic 3)

7. Costul orar al forței de muncă (brut) in România a fost in anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27 (Infografic 4).

8. România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27 (In work at-risk-of-poverty rate). Mulți români au un loc de muncă cu normă întreagă, dar cu toate acestea se află sub pragul de sărăcie. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru risc de sărăcie în total lucrători este de 10,7% în România (de la 15% în anul 2023), media UE este de 8,2%, Bulgaria are 12,1%, Cehia 3,7%, Ungaria 7,0%, Polonia 9,3%. Suntem pe locul 4 în UE, după Luxemburg, Bulgaria și Spania. (Infografic 5)

9. La productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27. Cu toate că analiza poate fi detaliată riguros, datele Eurostat indică ceva clar: avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27. (Infografic 6)

10. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, România se află la 74% din productivitatea medie orară a UE27, peste Portugalia (71,2%), Ungaria (70,1%), țările baltice, Polonia (65,7%), Bulgaria (56,3%) sau Grecia (56,2%). (Infografic 7)

11. Productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda). (Infografic 8)

12. Datele oficiale Eurostat arată că productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27. (Infografic 9)

13. Conform principiilor europene, creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costurile vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung Romania la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024 (ultimele date publicate https://romania.fes.de/ro/e/comunicat-de-presa-actualizarea-cosului-minim-de-consum-pentru-un-trai-decent.html)

14. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor. (Infografic 10)

15. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Datele statistice oficiale, reale, arată contrariul. (Infografice 11 și 12).

În concluzie, creșterea salariului minim în România este esențială pentru menținerea unei plase de siguranță pentru lucrătorii cu venituri mici, protejarea puterii de cumpărare a acestora, asigurându-le astfel un nivel minim de trai și reducerea riscului de sărăcie în muncă. Creșterea salariului minim ar ajuta la reducerea inegalităților economice și sociale, ar reflecta creșterea productivității muncii din ultimii ani, contribuind la justiția socială și economică. O creștere a salariului minim reprezintă și un stimul pentru consumul intern – deja volumul vânzărilor a scăzut în Romania cu 7% într-o singură lună (cea mai mare cădere din UE) – știut fiind că lucrătorii cu venituri mici au o înclinație mare spre consum de bunuri produse intern. Și ar contribui și la reținerea lucrătorilor în țară. Un salariu minim mai mare poate motiva angajații, îmbunătățindu-le sănătatea, productivitatea și eficiența, conform teoriei salariului de eficiență. Astfel, angajatorii ar beneficia de forță de muncă mai dedicată și mai performantă.