Cum ar putea afecta economia Românei conflictul din Orientul Mijlociu? Iulian Lolea, economist șef al Confederația Patronale Concordia: „Rămânem într-o zonă vulnerabilă”

Declanșarea conflictului armat din Iran și escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu poate contribui la o creștere a prețului carburanților cu 0,7 – 1 leu pe litru, echivalentul unei creșteri a prețului petrolului cu 10 – 15%, ceea ce s-ar putea traduce într-o contribuție la creșterea ratei anuale a inflației cu 0,5 – 0,75 puncte procentuale, potrivit analizei economistului șef Iulia Lolea.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cele 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, membre ale Concordia au o contribuție de 30% din PIB și peste 450.000 de angajați.

„În ceea ce privește consecințele situații din Iran, prima oară o să le vedem în creșterea prețului la benzină, motorină și apoi o să se vadă imediat în inflație. În luna următoare o să vedem în cifrele de la INS. Pe o creștere de 10% și, mă rog, păstrat pe termen mediu, ar trebui să vedem un impact de 0,5 puncte procentuale pe rata inflației. Iar pe creșterea economică, pentru România nu avem neapărat, dar automat îți scade creșterea economică”, a explicat Iulian Lolea.

Potrivit economistului șef al Concordia, cel mai mare impact va fi al carburanților, ni pe preț, ci pe inflație, din moment de aceștia au o pondere de 7 – 8%, în funcție de momentul analizei, iar un plafon nu poate fi impus, amintind ca măsură luată reducerea de 0,5 de lei la litru de carburant, timp de șase luni în 2022, când prețurile la pompă au atins recorduri istorice.

Pentru stat, urmările conflictului ar putea fi pozitive, pe de o parte, dar implică, pe de alta, și o creștere a costurilor sale.

„Pentru stat această situație, pe de o parte, ar putea să fie bună, că aduce mai multe venituri bugetare prin tot felul de taxe, prin companiile din energie, dar va crește presiunea și cel mai probabil politicienii vor face ceva ca să ajute populația sau să pună din nou prețuri, compensării, cap-uri (plafoane – n.r.) Dar întrebarea cea mai mare este cât va dura această situație. Cu cât durează mai mult, cu atât mai rău. Dacă se rezolvă în două, trei săptămâni, impactul ar trebui să fie minimal”, detaliat economistul șef al Concordia.

Ce ar trebui să fie făcut

Pentru a crea valoare adăugată și pentru a face un salt, pentru a crește potențialul economiei României, Iulian Lolea subliniază că este imperios necesar să fie rezolvată zona energiei și lipsa mobilității forței de muncă

În ceea ce privește segmentul de gaze, gazele care urmează să fie extrase din Marea Neagră, cu starul producției estimat în 2026, ar trebui să ne dea un o gură de aer și pentru buget, a apreciat economistul șef al Concordia.

„Din estimări pe care le-am citit, ar aduce din accize, din redevențe, ar aduce un plus de 10 miliarde de euro pe următorii cinci ani, deci cam 2 miliarde pe an, ceea ce e semnificativ pentru buget. Este pe an un pic mai mult decât a adus creșterea TVA-ului”, a explicat Iulian Lolea.

În ceea ce privește producția de energie electrică, oficialul Concordia a amintit proiectele majore care sunt estimate să fie operaționale în acest an, respectiv centrala electrică în ciclu combinat de la Mintia, o investiție irakiană, care, cu o putere instalată de 1.700 MW, ar urma să fie cea mai mare unitate de producție din Europa, dar și cel mai mare consumator de gaze, și centrala de la Iernut, dezvoltată de Romgaz, cu o putere instalată de 430 MW.

„Ca să putem să facem ceva mai departe și să mai creștem în România trebuie să rezolvăm problema de energie electrică. Acuma, criza din Iran nu ne ajută de niciun fel, pentru că o să se transfere, poate să transfere mai departe și în prețul energiei electrice, mai ales în contextul în care noi speram și avem cele două centrale pe gaz care urmează să fie puse în funcțiune, cea de la Iernut și cea de la Mintia, speram că o să reușim cu prețul gazului la un nivel decent să producem energie electrică mai ieftină. E clar că o să ne lovească și acolo, dacă nu se rezolvă problema mai repede”, a explicat Iulian Lolea, economist șef al Confederația Patronale Concordia.

Oficialul confederației sub umbrela căreia sunt mari federații din energie, precum ACUE și FE, a subliniat și importanța creșterii capacității de stocare pe măsura avansului producției din regenerabile, care nu sunt atât de previzibile ca producția în bandă.

„Soluția este să ai cât mai mulți producători. Facem pași în direcția aceasta, să avem și energie verde cât mai multă și facem pași în direcția aceasta, dar energia verde te ajută doar ziua. Și aici trebuie cât mai mult implementate baterii de stocare, care au ajuns destul de ieftine, sunt rentabile, dar trebuie implementate și gestionate cum trebuie. Bateriile de stocare trebuie administrate. Persistă tot felul de softuri de inteligență artificială, se face în Spania, care le optimizează. Doar că trebuie să avem voință. Și problema aici e că mediul privat are voință, ar face investiții repede, s-ar mișca, doar că e nevoie de partenerul principal, statul, pentru că este vorba de infrastructură critică”,a precizat Iulian Lolea.

„În 2025 știm că am închis deficitul bugetar pe la 8 și ceva la sută și apoi deficitul contului curent, tot așa. Vedem că eram într-o companie nu tocmai selectă. Eram clar, printre cele mai rele situații din din lume, în Uniunea Europeană nici nu se pune problema, eram undeva pe acolo, cu Brazilia, Egipt, Columbia, India. De asta spuneam că nu era o companie tocmai de dorit pentru o țară din Uniunea European. 2026 ar trebui să fim cumva mai bine, pentru că pe deficit bugetar spuneam că ne ducem la 6,2%, pe deficitul comercial s-a ajustat puțin în 2025, exporturile au crescut mai repede decât importurile. A scăzut deficitul comercial cu 2% ca procent din PIB. Ar trebui să scadă un pic mai mult, dar e tot nesemnificativ față de ce ar trebui să facem”, a explicat Iulian Lolea

„E clar, rămânem într-o zonă vulnerabilă și în contextul acesta internațional, ce vă spuneam e ca și cum mergem pe marginea prăpastiei și ne rugăm să fie bine, fără a avea neapărat o strategie concretă. De asta, pentru că sunt aceste discuții în spațiu public în care ni se spune că de ce nu rulăm și noi cu deficite foarte mari, cum au făcut alte state, să creștem, cu datoria publică nu e o problemă la 60%. Uitați de asta, nu putem s-o facem, pentru că nu poți tot timpul să mergi la bluf și să nu fi niciodată pregătit pentru nimic”, a conchis Iulian Lolea.

„Nu ne permitem ca 2026 să fie primul an în care și investițiile private stagnează”

2025 a fost unul dintre cei mai grei ani pe care România i-a traversat în ultimul deceniu. Prețurile au crescut cu aproape 10%, cel mai mult din Uniunea Europeană, iar economia a avansat cu doar 0,6%, sub potențial, arată datele raportului macroeconomic anual, Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene, realizat de Confederația Patronală Concordia, prezentat în conferința de marți.

Conform datelor Concordia pentru 2025, creșterea prețurilor a fost rezultatul a două evenimente consecutive, în mai puțin de 30 de zile: în iulie, statul a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică, iar în august au crescut TVA și accizele. Fiecare dintre cele două măsuri a adăugat câte două puncte procentuale la inflație.

Astfel, spun autorii raportului, efectul s-a simțit imediat în buzunarul românilor, care au început să cumpere mai puțin începând cu luna august, iar până la finalul anului, vânzările din magazine au scăzut simțitor, cu luni în care volumul a scăzut cu peste 4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit oficialilor Concordia, îngrijorarea nu vine însă doar din ce s-a întâmplat în 2025, ci și din ce riscăm în 2026, în condițiile în care consumul privat a frânat deja, întrebarea pentru 2026 este dacă investițiile private vor rămâne timide sau dacă vor putea fi compensate de investițiile publice.

„Avem nevoie de un mediu în care investițiile private să revină, iar pentru asta este nevoie de predictibilitate fiscală și de o reducere reală a costurilor care apasă pe firme. 2025 a fost primul an în care motorul consumului s-a oprit. Nu ne permitem ca 2026 să fie primul an în care și investițiile private stagnează”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Întrebat dacă vede anul acesta un impact al măsurilor de relansare,Iulian Lolea le-a apreciat, cu obsrvații însăs-a declarat mai degraba sceptic.

„Măsurile de relansare sunt foarte bune, însă e doar o picătură într-un ocean. Ele o să se aplice destul de greu. Încă n-am văzut nici normele de aplicare, până o să intre în vigoare. Într-adevăr, au venit și către IMM, cu anumite programe, și către atragere de mari investiții, însă considerăm că mai e nevoie de lucruri, mai e nevoie de simplificări, mai e nevoie, spre exemplu, noi am cerut o plasă de siguranță pentru companiile care sunt în dificultate și care ani de zile au plătit taxe și impozite, cum a fost programul Kurtzarbeit, care s-a aplicat în pandemie și mai ales în perioadele acestea, s-ar aplica foarte bine și acolo nu există situația în care cineva să abuzeze de el, pentru că pui condiții clare, iar asta poate să ajute. Deci, pe lângă stimulări, trebuie să venim și cu plasă de siguranță. Trebuie să mai venim cu programe de simplificare pentru zonele de autorizare. Adică mai trebuie făcut. E foarte bună intenția, dar e doar începutul”, a declarat Iulian Lolea.

În același context, la întrebarea Mediafax, Paul Aparaschivei a apreciat propunerile de simplificare și scurtare a procedurilor, pus în dezbatere publică de Cancelaria premierului.

„Inițiativa respectivă e parte din pachetul de măsuri pe care Guvernul l-a pregătit sau pregătește anul acesta și este un semnal de asemenea foarte important, pentru că într-adevăr se uită la scurtarea componentei de timp pe care o autorizați, o implică. Știm că una din direcțiile strategice pe care România le are vizează, de exemplu, mineralele critice, pentru că toată lumea este astăzi în căutare de resurse și mai știm că un act competitor global are un cvasimonopol pe minerale critice și atunci evident că în tot efortul ăsta, timpul chiar înseamnă bani și timpul în funcție și de unde se duc minerale respective, poate să însemne inclusiv securitate”, a declarat director executiv al Confederației Patronale Concordia, apreciind că pachetul de măsuri ale Executivului reprezintă un semnal important pentru orice investitor în România.

În ceea ce privește zona finanțelor publice, autorii raportului semnalează și o veste bună: statul a cheltuit în 2025 mai puțin decât își propusese prin rectificarea bugetară, iar ponderea în PIB a deficitului bugetar s-a redus pentru prima dată în ultimii trei ani. Deși este un progres real, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar dobânzile plătite de stat consumă deja peste 3% din tot ce produce economia.

„Mai mult, România se împrumută pe piețele internaționale mai scump decât Serbia, un stat care nu este membru al Uniunii Europene și care nu are rating recomandat investițiilor. Acesta este un semnal că piețele nu sunt convinse de stabilitatea finanțelor românești”, mai arată datele Concordia.

De asemenea, autorii raportului, consideră că la fel de îngrijorător este și deficitul comercial. România importă mult mai mult decât exportă, iar dezechilibrul este cel mai mare din Uniunea Europeană. Paradoxul este că inclusiv la principalele categorii de produse pe care le exportăm — mașini, echipamente, produse prelucrate — importăm mai mult decât vindem în afară.

„Cu alte cuvinte, România are un deficit comercial nu pentru că importă bunuri de lux, ci pentru că nu a reușit să construiască o economie care să urce în lanțul valoric și exportă materii prime, în timp ce importă produse procesate”, se arată în documentul Concordia.

Pentru 2026, specialiștii Concordia nu se așteaptă o revenire spectaculoasă, ci una treptată. Economia poate crește mai repede decât în 2025, ajutată de banii europeni, de exporturi și de o redresare a consumului, în a doua jumătate a anului, pe măsură ce prețurile se vor stabiliza. Există și riscuri: eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a adaosului comercial la alimentele de bază sau creșterea cotațiilor la petrol pe piața internațională, care ar putea pune din nou presiune pe inflație, dacă nu e gestionată cu atenție.

„2026 nu este un an de revenire, ci un an de testare. România și-a asumat angajamente clare față de Uniunea Europeană privind reducerea deficitului. Credibilitatea acestor angajamente nu se măsoară în declarații, se măsoară în cifrele din prima jumătate a anului. Fereastra pentru a corecta traiectoria este îngustă și se închide pe măsură ce datoriile cresc și costul lor devine tot mai greu de ignorat”, a declarat Iulian Lolea.

Astfel, conchid autorii, România intră în 2026 cu progrese reale, dar fără marjă de eroare. „Deficitele gemene, bugetar și comercial, nu sunt fenomene noi, dar au ajuns la dimensiuni care nu mai permit amânarea reformelor structurale. Fiecare decizie de politică economică din acest an va conta mai mult decât în oricare alt an”, au transmis oficialii Concordia.

Raportul integral: Raport macroeconomie 2025 Concordia