Cum pot românii să își securizeze nivelul de trai în contextul economic prognozat? Doar patru din zece angajați simt că salariul le reflectă munca (Sondaje XTB)

„Datele arată o încetinire a PIB-ului pe anul acesta și o ușoară accelerare pe anul viitor, deci 0,6% și 1,3%,  estimare pentru anul viitor, dar avem un spectru larg de incertitudine în jurul acestor cifre, pentru că situația este excepțională și pentru că vorbim de un nivel al taxelor care se poate schimba, vorbim de răspunsul consumatorilor”, a explicat Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, la conferința de evenimentul de presă ocazionată de lansare unor sondaje exclusive ale companiei de investiții.

Incertitudini vin și din exterior, potrivit specialistului.

„Vorbim și de răspunsul piețelor externe, iarăși, important, pentru că România are o datorie în creștere și asta e variabila care ne preocupă destul de mult. Estimarea noastră este să ajungem spre 67% din tip datorie în 2026, ceea ce este mult pentru o țară ca în România. Depinde foarte mult de contextul european, bineînțeles, faptul că sectorul auto din Germania are dificultăți nu este o veste bună pentru România, pentru că suntem conectați cu ceea ce se întâmplă acolo”, a adăugat Claudiu Cazacu.

La întrebarea reporterului Mediafax, consultantul de strategie a făcut câteva recomandări pentru românii care vor să ia măsuri pentru a-și păstra nivelul de trai.

Analiză XTB: Piața petrolului trece printr-o situație nemaiîntâlnită de 30 de ani

Investițiile în criptomonede, tot mai populare: ce analizează românii înainte de a intra pe piață (P)

„Ceea ce poate să facă cetățeanul român este să aibă o anumită prudență în ceea ce privește cheltuielile, dar nu și în ceea ce privește investițiile, investițiile care-i aduc predictibilitate pe termen mai lung, că e vorba de educație, că e vorba de a crea ceva ce-l va ajuta la locul de muncă sau în activitatea de afaceri sau pur și simplu de a-și păstra o investiție pe partea de sănătate”, consideră consultantul de strategie.

La capitolul investiții financiare, Claudiu Cazacu nu face recomandări, dar oferă o imagine succintă asupra punctelor forte ale principalelor tipuri de produse.

„Titlurile de stat reprezintă o concurență la adresa investițiilor financiare de tipul acțiunilor sau al altor tipuri de instrumente, pentru că oferă stabilitate și dobânzi relativ atractive raportat la depozitele bancare. Însă ele, e drept că vin cu un risc scăzut, dar nu generatoare de un extra venit. De exemplu, în aceste perioade, metalele prețioase au crescut destul de mult”, a afirmat consultantul, care a indicat creșterile companiilor, care pot oferi și dividende, din sectorul de tehnologie, de energie, precum și investițiile masive recente sau anunțate în infrastructură, inclusiv în domeniul de apărare, în Europa și la nivel global.

Claudiu Cazacu a răspuns și la întrebarea dacă recomandă oamenilor obișnuiți investiții în domeniul-vedetă din prezent, AI – inteligența artificială.

„Nu o să formulăm recomandări, putem spune că trendurile AI este un trend de foarte lungă durată, dar faza în care ne aflăm acum este o fază de euforie și asta înseamnă că poate timing-ul, momentul prezent, nu este chiar unul excepțional de avantajos, însă în principiu cred că este de urmărit fenomenul”, a explicat consultantul în strategie.

Câți români pun bani de-o parte

În același timp, salariul este perceput drept un mijloc de a supraviețui de la lună la alta, iar lipsa banilor și o educație financiară precară îi fac pe români să nu se avânte pe piața investițiilor, după cum arată două sondaje exclusive lansate joi de XTB.

Defalcat pe genuri și vârste, cifrele arată că bărbații au un grad mai ridicat de satisfacție față de femei, iar tinerii, mai mulțumiți în comparație cu adulții, nivelul de satisfacție fiind în scădere după 35 de ani, a afirmat Irina Cristescu, General Manager XTB România

Potrivit acesteia, nemulțumirile românilor nu țin neapărat de psihologia poporului, ci vin și pe fondul unor decalaje față de ceilalți cetățeni europeni.

„Părerea mea este că nivelul salarial din România este sub nivelul european și există o discrepanță între posibilitățile financiare ale românilor și prețuri, și banii pe care îi au la dispoziție să achiziționeze lucruri de care au nevoie în viața de zi cu zi, ceea ce le alimentează nemulțumirile. Acest lucru se cealaltă statistică referitoare la câți dintre români ar rămâne la sfârșitul lunii cu bani să investească: 33% nu reușesc să investească absolut deloc, seci că e probabil vorba de un nivel de trai mai scăzut”, a declarat managerul general al XTB România.

Astfel, conform concluziilor desprinse din sondajul realizat de Reveal Marketing Research la solicitarea XTB, aproape jumătate dintre cei chestionați (45%) consideră că „a munci pentru bani” înseamnă supraviețuirea de la o lună la alta, în vreme ce o treime dintre aceștia (33%) o echivalează cu stabilitatea financiară. Doar 19% dintre oameni văd în această frază posibilitatea de a economisi și 4% posibilitatea de a investi.

Acest sondaj a fost realizat pe un eșantion de 1007 interviuri reprezentative, în septembrie 2025, pe un grup-țintă de bărbați și femei, cu vârstă de peset 18 ani, utilizatori de internet, populație urbană.

În ce privește raportarea pe sexe, se observă că în special femeile spun că munca este asociată cu „supraviețuirea de la o lună la alta” și cu „stabilitatea”, în timp ce bărbații consideră că munca îi ajută să economisească sau să investească.

„Aceste rezultate nu sunt doar statistici, ci și un semnal de alarmă, pentru că arată câtă nevoie au românii de stabilitate financiară și de încredere în propriile decizii legate de bani. Este semnalul că trebuie începută o discuție serioasă despre cum putem transforma banii dintr-o resursă de supraviețuire într-un instrument pentru siguranță. Banii nu trebuie doar câștigați și cheltuiți, ci și puși la treabă pentru a construi viitorul”, spune Irina Cristescu.

Oamenii nu sunt nici mulțumiți de salariul pe care îl primesc, raportat la efortul depus zilnic la serviciu. Doar 4 români din 10 consideră că salariul le reflectă cu adevărat munca (41%), în timp ce aproape jumătate dintre aceștia cred că venitul primit le acoperă doar parțial efortul. De asemenea, 12% dintre respondenți consideră că activitatea este plătită sub nivelul efortului.

Peste un sfert din români nu rămân cu niciun ban la finalul lunii

Potrivit reprezentanților XTB, această situație se reflectă și în modul în care sunt gestionați banii rămași la finalul lunii. Peste un sfert dintre români (33%) nu reușesc să pună nimic deoparte după ce își achită facturile și cheltuielile lunare, iar doar 1 din 10 transformă economiile în investiții. 39% dintre respondenți, în special tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, au spus că investesc fondurile necheltuite.

Rezultatele cercetării mai arată că percepțiile greșite și lipsa informațiilor au un rol important, deoarece doar 4 din 10 români cred că investițiile sunt posibile doar cu sume mari, de peste 5.000 de lei. Totodată, 6% dintre respondenți consideră că nu ar trebui să investească deloc.

Întrebați cum ar folosi suma de 5.000 lei dacă ar primi acești bani, aproape jumătate dintre respondenți (48%) au spus că ar alege să îi țină aproape, în cont sau acasă. Doar 19%, adică aproape 2 din 10, ar face pasul către investiții, iar 12% i-ar cheltui pe bunuri diverse sau pe vacanțe. În același timp, 3% dintre oameni și-ar achita din datorii cu 5.000 lei.

În ce privește preferința pentru investiții sau pentru economii, oamenii au declarat că preferă opțiunile pe care ei le percep ca fiind sigure sau tangibile. Concret, imobiliarele (40%) și depozitele bancare (39%) domină topul. Lista continuă cu aurul (32%), cu investițiile la bursă (18%) și cu investițiile în criptomonede (8%).

În același timp, lipsa banilor (60% din respondenți), teama de risc (25%) și lipsa informațiilor (10%) reprezintă principalele bariere care împiedică oamenii să investească. 4% dintre respondenți spun că nu au timp.

Țintiți de escrocii financiari

Absența educației financiare, dar și a unei strategii pe termen lung, îi transformă pe oameni în victime naive ale fraudelor financiare, arată sondajul al doilea sondaj realizat la solicitarea XTB România, de iSense, prezentat de Radu Puiu, analist financiar al XTB România.

Acesta a fost realizat pe un eșantion de 502 respondenți, bărbați și femei, cu vârste de la 18 la 65 de ani, din mediul urban, între 10 – 12 septembrie 2025.

Potrivit sondajului, șapte din zece români (67%) au fost abordați cel puțin o dată de persoane care le-au promis câștiguri rapide, iar aproape 3 din 10 au pierdut bani în urma unor fraude financiare.

În acest context, băncile și statul sunt considerate de respondenți ca fiind cele mai sigure instituții pentru protejarea banilor, în timp ce doar 2 din 10 români privesc platformele de investiții ca fiind de încredere.

În plus, aproape 60% dintre respondenții sondajului spun că au auzit despre platforme de investiții, însă recunosc că nu înțeleg cum funcționează acestea. Doar 33% (în special bărbații) au precizat că știu ce presupun investițiile și înțeleg mecanismul.

„Fraudele financiare apar acolo unde lipsesc informația și încrederea. Faptul că aproape 9 din 10 români au pierdut bani în urma unor astfel de practici arată dimensiunea reală a problemei. Este esențial să înțelegem că promisiunile de câștig rapid vin întotdeauna cu riscuri ascunse. Încrederea se câștigă greu, iar oamenii au nevoie să știe că banii lor sunt în siguranță doar atunci când aleg parteneri transparenți și responsabili”, a conchis Irina Cristescu.