Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a comparat marți deficitul bugetar actual cu o cangrenă care afectează economia, subliniind că România trăiește de ani de zile peste posibilități, iar împrumuturile continue nu sunt o soluție viabilă pe termen lung, potrivit ZF.
Fostul ministru de finanțe a explicat, în Parlament, că o colectare mai bună a încasărilor nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar și că, în opinia sa, nu se poate evita creșterea taxelor și impozitelor: ”Nu cred că putem evita creşterea taxelor şi impozitelor.”
Economistul a menționat că deficitul bugetar a ajuns principala problemă economică a României, lăsând guvernul fără spațiu de manevră, iar măsurile de reducere a deficitului trebuie să includă și creșterea veniturilor fiscale, nu doar reducerea cheltuielilor.
Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, în anul 2024, deficitul bugetar al României a fost de 8,6% din PIB pe cash și de 9,3%, calculat cu includerea facturilor amânate la plată, conform metodologiei europene.
Guvernul Ciolacu 2 a stabilit cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului la 3% din PIB în 7 ani. Totuși, din cauza structurii actuale a cheltuielilor, în care aproape 80% din venituri sunt direcționate către salarii, pensii și plata dobânzilor aferente datoriei publice, obiectivul este greu de atins fără măsuri drastice.
Daniel Dăianu a subliniat, însă, ferm că „de pensii și salarii nu te poți atinge” și că „trebuie luate alte măsuri”.
În primele trei luni ale anului 2025, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalent cu 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2024, însă nu reprezintă recordul istoric negativ al României.