Datoria publică a crescut în doar trei luni din 2024 cu 61,6 mld. lei

  • Datoria publică a crescut în doar trei luni din 2024 cu 61,6 mld. lei, echivalent a 3,1% din PIB.
  • Datoria publică a crescut din decembrie trecut până la finalul lui martie cu 61,6 miliarde de lei (12,3 mld. euro) şi a ajuns la 845 mld. lei (169 mld. euro), adică 51,9% din PIB.
Urmărește
223 afișări
Imaginea articolului Datoria publică a crescut în doar trei luni din 2024 cu 61,6 mld. lei

Datoria publică a crescut în doar trei luni din 2024 cu 61,6 mld. lei

Jumătate din datoria publică este în lei şi cealaltă jumătate este în euro şi dolari, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, citate de Ziarul Financiar.

Ultimele date ale BNR (la patru luni din an) arată că statul s-a împrumutat puternic de pe piaţa externă, probabil şi pentru că Finanţele au văzut la început de an o oportunitate în privinţa ratelor dobânzilor care sunt foarte mari pentru România (7% în medie) pentru că ratingul datoriei suverane calculat de companiile americane de evaluare financiară plasează România, de ani şi ani, doar cu o treaptă deasupra liniei „nerecomandat investitiilor“.

Cam cu zece ani în urmă, economiştii BNR spuneau că România nu-şi poate permite o datorie mai mare de 45% din PIB. Iat-o acum ajunsă la pragul de 52% din PIB şi nimeni nu mai spune nimic pentru că atunci când vezi datoriile altora, ţi se pare că ai mult câmp ca să te îndatorezi, să majorezi salarii şi pensiile din împrumuturi, cum se întâmplă azi.

Ceea ce este în neregulă aici nu este ponderea totală a datoriei în PIB, care rămâne mică faţă de Grecia, Italia, Franţa, Germania şi multe alte ţări. Ceea ce este în neregulă este ritmul de creştere al datoriei. Din decembrie 2019 până în martie 2024, datoria publică a României a crescut de la 35,1% din PIB până la 51,9% din PIB. Adică cu 16,8 puncte procentuale din PIB în doar cinci ani sau 472 mld. lei (94,5 mld. euro la cursul de azi).

Acum, dacă nivelul datoriei publice este considerat mic de guvern şi de unii economişti în comparaţie cu datoria altora, trebuie văzute şi alte lucuri care sunt mai serioase decât nivelul nominal al datoriei: anume dobânda la care te împrumuţi.

Pentru că sunt mulţi bani în băncile lumii, bani pe care acestea încearcă să-i plaseze cât mai potrivit. Şi când văd o ţară ca România care nu este tocmai model de gestionare fructuoasă a veniturilor proprii sau a banilor din împrumuturi, atunci mai deschid şi alte registre şi se uită: ţara este recomandată investiţiilor de către agenţiile de evaluare financiară, este beneficiar net al fondurilor UE - 80 de miliarde de euro în înţelegerile curente - deci un risc există, dar el este acoperit cumva şi de evaluări şi de granturi.

Şi atunci spun că dobând la creditele care acum ajung în consum este de 7%. Şi aşa a ajuns bugetul de stat să plătească dobânzi la datorie publică „mică, de doar 52% din PIB“ de 30 de miliarde de lei în 2023 (2% din PIB), faţă de 12 miliarde de lei (1,2% din PIB) când datoria era de 35% din PIB şi nu de 59,1% din PIB.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici