Datoria României la un nivel critic: Dobânzile înghit aproape 10% din veniturile statului

Conform unei analize realizate de Profit.ro, datoria României se apropie de pragul de 59% din PIB.  Iar cheltuielile cu dobânzile au trecut, în premieră, de 3% din PIB. Economistul Adrian Vasilescu subliniază că aceste presiuni bugetare amenință stabilitatea financiară a statului. Mai ales într-un context în care economia avansează lent, iar costurile de împrumut ale României sunt printre cele mai ridicate din UE.

Analiza mai arată că, în 2026, România va ajunge să aloce 9,6% din totalul veniturilor sale doar pentru a acoperi dobânzile. Acest lucru ar fi un record european nedorit. S-ar depăși situația unor țări cu datorii nominale mult mai mari, precum Grecia, Italia sau Ungaria.

Datoria României: deficit bugetar persistent și o economie fragilă

România se menține în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare din UE. Estimările pentru 2025 sunt de 8,4% din PIB, după un an 2024 încheiat cu un deficit de 9,3%. Eforturile de consolidare fiscală sunt îngreunate de o creștere economică sub așteptări, de numai 0,6%.

Un fost premier acuză Guvernul de o „tranzacție bizară”: Datoria ieftină ar fi fost înlocuită cu datorie scumpă în plină austeritate

România, printre economiile cu cele mai mari deficite externe din UE, deși blocul comunitar înregistrează un excedent de 81 de miliarde de euro

În plus, există neconcordanțe semnificative între calculele Ministerului Finanțelor și cele ale Comisiei Europene privind costul dobânzilor. Comisia Europeană estimează plăți de 59,5 miliarde de lei. Ar fi o cifră mult mai mare decât cea raportată oficial, ceea ce indică perspective diferite asupra gravității situației.

Măsurile de austeritate și nevoia urgentă de reforme structurale

Ca răspuns la presiunile fiscale, guvernul a adoptat în vară un pachet de măsuri bazat pe majorări de taxe. Aceste acțiuni au avut ca scop imediat evitarea suspendării fondurilor europene și a activării unor măsuri mai drastice prevăzute în procedura de deficit excesiv.

Un plan fiscal pe șapte ani, agreat cu Comisia Europeană, vizează aducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB. Totuși, implementarea acestui plan va necesita măsuri dure și, mai ales, o îmbunătățire radicală a colectării veniturilor la buget. Cu o rată de colectare de doar 32%, România se află mult sub media Uniunii Europene.

Stabilitatea financiară, o luptă contra-timp

Deși costurile de împrumut au dat semne de stabilizare în a doua parte a anului, ele rămân la un nivel ridicat în comparație cu alte state membre UE. Contrastul cu Grecia este elocvent: deși are o datorie publică imensă, Grecia înregistrează excedent bugetar, în timp ce România continuă să acumuleze deficite masive.

Fără reforme structurale implementate rapid și o colaborare eficientă cu Comisia Europeană, specialiștii avertizează că România riscă să alunece spre o criză economică severă, punând în pericol stabilitatea macroeconomică pe termen lung.