Deputații decid cum vor fi plătite pensiile private. Adrian Solomon, președintele Comisiei de muncă: „Măcar la nivel psihic, poate să-l liniștească pe beneficiar”

Comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaților, for decizional, au programat dezbaterea pentru proiectul legii privind plata pensiilor private, după ce acesta a fost adoptat, în regim de urgență, de colegii senatori.

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la OCDE. Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026. România a obținut până în prezent 15 avize formale ale comitetelor de specialitate din cele 25 existente la nivelul OCDE, care trebuie închise pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.

La proiectul elaborat inițial de specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară, propus de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pe masa Guvernului, care s-a adoptat pe 21 august, aleșii din camera superioară a Parlamentului au votat un amendament care prevede că bolnavii de cancer pot primi într-a tranșă fondurile acumulate în contul de Pilon 2 la ieșirea la pensie.

Singura categorie care mai putea retrage integral sumele strânse în fondurile de pensii private obligatorii, în varianta proiectului adoptat de Executiv, este cea care a Așa cum este prevăzut în proiectul legii, retragerea întregului activ, ca sumă unică, este a contribuabililor cu un fond foarte mic și insuficient pentru a asigura o pensie lunară pentru o perioadă rezonabilă.

Pragul din proiect actual până la care se încasa printr-o plată unică, confirm actului normativ trecut de Guvern este de 15.372 de lei, echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii care este de 1.281 de lei (12 x 1.281 de lei = 15.372 de lei.)

Restul pot retrage într-o primă tranșă cel mult 30% din sumele acumulate.

„După ce că-i lovit de soartă, să-l mai chinuie și legea”

Adrian Solomon consideră cel mai recent amendament, care îi vizează pe bolnavii de cancer, aprobat de colegii din Senat, drept unul de bun simț.

„După ce că-i lovit de soartă, să-l mai chinuie și legea. E clar că e un lucru care, măcar la nivel psihic, poate să-l liniștească pe beneficiar, că poate să folosească banii ăia și inclusiv pentru recăpătarea sănătății”, consideră președintele Comisiei de muncă a Camerei Deputaților.

Președintele Comisiei de muncă a răspuns și la întrebarea reporterului Mediafax privind o potențială discriminare pe care ar putea să o simtă alți bolnavi.

„Sunt unele boli cronice care sunt duse picioare ani de zile, zeci de ani, chiar. Până la urmă trebuie să știm unde să ne oprim. Senatul văd că ne-a trasat o linie roșie. Vom vedea și noi în cadrul dezbaterilor, dar, după câte simt eu, nu cred că se dorește o acceptare a altor amendamente”, a declarat Adrian Solomon.

În ceea ce privește ritmul adoptării, în contextul în care textul legislativ este așteptat pentru închiderea comitetului de specialitate în vederea aderării României la OCDE, Adrian Solomon a afirmat că luni, comisiile reunite vor întocmi raportul.

„Termenul de raport este pe 13 octombrie și o să-l facem pe 13, luni, avem ședință comună cu comisia de buget, tocmai am perfectat programul, iar miercurea viitoare, pe 15 octombrie, poate să intre la votul final în camera, fără probleme”, a declarat președintele Comisiei de muncă.

Întrebat dacă simte o presiune pentru adoptarea legii astfel încât să nu pericliteze aderarea la OCDE, Adrian Solomon și-a exprimat susținerea pentru finalizarea acestui proces.

„Pe umerii noștri, ca parlamentari, nu cred că apasă această presiune, pentru că este un angajament al Guvernului și Guvernul presează asupra noastră. Pe umerii Guvernului este acest angajament și până la urmă este Guvernul pe care îl susține prin majoritatea actuală din Parlament, n-are rost să îl punem piedici suplimentare în împlinirea acestui deziderat care cred că este benefic pentru țară, nu neapărat pentru Guvern în sine, pentru că guvernele vin, pleacă, apartenența la un grup al țărilor dezvoltate rămâne. Și dacă n-am reușit până în 2000, cum își propunea dictatorul Ceaușescu, poate reușim până în 2025-2026 să îndeplinim acest obiectiv de țară”, a conchis președintele Comisiei de muncă din Camera Deputaților.

Traseul proiectului legislativ

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Normele tranzitorii actuale permit încasarea banilor într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.