Dunărea a scăzut atât de mult încât trei țări caută soluții neobișnuite. Ce fac România, Ungaria și Austria
Barjele care încearcă să „ajute” Dunărea
La Rote Werd, fiecare centimetru contează. În condițiile actuale de secetă, adâncimea apei poate face diferența dintre o navă de marfă care poate continua călătoria și una care trebuie să-și reducă încărcătura sau să rămână pe loc.
Operatorul austriac al căii navigabile testează aici o soluție neobișnuită, scrie Der Standard.
Barjele sunt încărcate cu pietriș provenit din lucrările de dragare și sunt poziționate astfel încât apa Dunării să fie dirijată în mod țintit către șenalul navigabil. Viteza mai mare a curentului în această zonă contribuie la reducerea depunerilor de pietriș, ceea ce poate diminua necesitatea lucrărilor de dragare.
Potrivit Ministerului Federal al Infrastructurii din Austria, proiecte-pilot similare se desfășoară și în Croația, România și Bulgaria.
Autoritățile austriece avertizează că debitul redus al Dunării reprezintă o provocare pentru navigație la nivel european.
Dunărea a ajuns la niveluri extrem de scăzute
Experimentul are loc într-un moment în care situația hidrologică din Austria este deosebit de dificilă.
Potrivit Der Standard, ultimele 12 luni au fost cele mai secetoase din cei 176 de ani de măsurători din Austria. În aceste condiții, navigația comercială pe Dunăre a fost puternic afectată.
Problema nu este doar cantitatea totală de precipitații, ci și momentul în care acestea apar.
Cantități mai mici de zăpadă, evaporarea mai puternică și perioadele secetoase mai lungi contribuie la reducerea debitelor în timpul verii.
Câțiva centimetri pot costa milioane
Efectele se văd direct în transportul fluvial.
Când apa scade, navele nu mai pot transporta aceeași cantitate de marfă. Inițial, operatorii reduc încărcătura. Dacă situația se agravează, marfa poate fi împărțită pe mai multe nave, iar la un moment dat transportul devine prea scump pentru a mai fi rentabil.
Problemele afectează și navele de pasageri.
Dunărea nu trebuie să asigure apă doar pentru nave. Același fluviu este folosit pentru producerea de energie, agricultură, alimentarea cu apă și menținerea ecosistemelor.
Soluții diferite de-a lungul Dunării
Problema nu se oprește la Austria.
În Ungaria, nivelul scăzut al Dunării a determinat autoritățile să caute soluții pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Paks. Un prag construit în apropierea centralei și barje scufundate sunt soluțiile propuse de autorități pentru a obține o creștere suplimentară a nivelului apei.
În România, situația a devenit, de asemenea, critică. La începutul lunii august, autoritățile au intervenit pe brațul Bala, unde au fost realizate lucrări pentru a crește debitul pe brațul principal al Dunării și a îmbunătăți condițiile de navigație.
A fost detonată roca de la Pîrjoaia, iar ulterior au fost coborâte patru barje în zona brațului Bala. Intervențiile au avut ca scop redistribuirea debitului către Dunărea navigabilă.
Soluțiile celor trei țări sunt însă diferite. Austria încearcă să folosească mai eficient apa existentă pentru navigație, Ungaria intervine pentru a asigura apa necesară centralei de la Paks, iar România încearcă să redistribuie debitul Dunării pentru a îmbunătăți condițiile pe fluviu.