Febra aurului. Ungaria şi-a triplat rezervele până la 95 de tone, România nu cumpără

  • Ungaria şi-a triplat rezervele până la 95 de tone, cea mai mare rezervă per capita din Est.
  • Polonia şi-a dus tot aurul la Varşovia.
  • România nu cumpără şi ţine 60% din rezervă la Londra, anunţă Ziarul Financiar.
3653 afișări
Imaginea articolului Febra aurului. Ungaria şi-a triplat rezervele până la 95 de tone, România nu cumpără

Febra aurului. Ungaria şi-a triplat rezervele până la 95 de tone, România nu cumpără

În aprilie, banca centrală a Ungariei, condusă de un prieten apropiat al premierului Viktor Orban, a anunţat că şi-a triplat rezervele de aur la 94,5 tone, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, pentru a ajuta la stabilizarea economiei în cotextul pandemiei, creşterii riscurilor inflaţioniste şi umflării datoriei publice.

Ungaria a ajuns astfel să aibă cele mai mari rezerve de aur per capita din Europa Centrală şi Est, lucru făcut clar de banca centrală pe site-ul său de internet. Aceasta ar fi cea mai mare achiziţie lunară de aur din iunie 2019, când banca naţională a Poloniei a cumpărat aproape 95 de tone, arată datele Consiliului Mondial al Aurului.

Înainte de anunţul Ungariei, în martie, guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski, şi el un aliat fidel al partidului aflat la guvernare, a declarat că instituţia pe care o conduce va cumpăra cel puţin 100 de tone de aur în următorii ani pentru a demonstra forţa economică a ţării, după cum scrie Bloomberg.

Glapinski făcea aceste comentarii în contextul în care îşi pregătea terenul pentru câştigarea celui de-al doilea mandat la conducerea băncii centrale. De când el este acolo, a explicat bancherul, banca centrală şi-a dublat rezervele de metal preţios la 229 de tone.

Noile achiziţii vor fi păstrate în Polonia, a mai spus Glapinski, vorbe care amintesc de o febră europeană a repatrierii aurului de acum câţiva ani. „Acest lucru contează, printre altele, la cum este percepută ţara“, a explicat Glapinski. Mandatul său de şase ani se încheie în iunie 2022.

Aceste declaraţii şi achiziţii ar putea fi puse cu uşurinţă în contextul unor discursuri populiste în ţări cu guverne considerate ca devenind din ce în ce mai autoritare. Însă aurul a revenit şi în atenţia băncilor centrale din alte state. Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional, Japonia, una dintre cele mai mature economii din lume, şi-a majorat rezervele de aur la 846 de tone, cumpărând 80,8 tone în aprilie.

România nu a mai cumpărat de decenii aur, iar 60% din rezerva de 102 tone este ţinută la Londra.

Banca centrală a Turciei a achiziţionat aproape 13 tone, crescându-şi rezervele cu 5%, iar India 7,5 tone. De asemenea, Banca Thailandei şi-a întregit rezervele cu 42,5 tone în aprilie. Achiziţii au făcut şi băncile centrale din Uzbekistan, Kazahstan şi Cambodgia. Banca centrală a Serbiei cumpără metal preţios în ritm lent, dar constant, din 2019.

De câţiva ani încoace şi banca centrală a Rusiei îşi consolidează rezervele de aur în cadrul unei strategii de diversificare a rezervelor internaţionale în defavoarea dolarului. Băncile centrale folosesc metalul preţios, printre altele, pentru a proteja valoarea rezervelor în vremuri cu volatilitate ridicată.

Achiziţiile au încetinit accentuat, cu 59%, anul trecut, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, la 273 de tone. Însă rezervele oficiale au urcat cu aproape 45 de tone în ultimul trimestru din 2020 şi au accelerat în ultima parte din primul trimestru al acestui an.

În Ungaria, banca centrală a explicat că „apariţia unor noi vârfuri ale temerilor privind inflaţia şi datoriile la nivel mondial creşte şi mai mult importanţa aurului în strategia naţională ca activ adăpost şi de păstrare a valorii“. Banca centrală maghiară acordă metalului o importanţă crescută din 2018, când a cheltuit un miliard de euro pe aur. De atunci, ponderea aurului în rezervele internaţionale a rămas constantă - cam 15%.

În ianuarie, Glapinski, guvernatorul băncii centrale poloneze, a declarat că aurul ar trebui să ajungă la 20% din rezervele băncii centrale în următorul său mandat, de la 9% atunci. La banca centrală a Turciei, rezervele de aur valorează 41 de miliarde de dolari, în timp ce rezervele de monedă straină se situau în aprilie la 45,5 miliarde de dolari.

David Nemeth, analist la K&H Bank, a spus pentru Reuters că achiziţiile de aur au sens ca mijloc de diversificare a rezervelor. „Mă pot, de asemenea, gândi că banca centrală se aşteaptă ca yieldurile obligaţiunilor pe pieţele internaţionale să crească, ceea ce înseamnă erodarea portofoliului instituţiei.“

În Polonia, banca centrală a cumpărat 126 de tone de aur în 2018 şi 2019 şi a repatriat 100 de tone de la Banca Angliei. De când a început pandemia, instituţia a lansat un program de achiziţii de obligaţiuni (quantitative-easing) şi a redus dobânzile aproape de zero. Glapinski a sugerat că banca sa centrală ar putea ajuta guvernul să finanţeze costruirea primei centrale nucleare a ţării.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici