Deciziile recente – creşterea TVA la locuinţele noi de la 9% la 21% începând cu 1 august 2025 şi eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii – pun o presiune atât pe investitori şi dezvoltatori, cât şi pe clienţi, conform Ziarul Financiar.
„Majorarea TVA-ului echivalează cu o creştere substanţială a preţului final al locuinţelor, cu mii de euro în plus pentru cumpărători”, arată analiza Maristar Com. Pentru apartamentele de nivel mediu, aceasta poate însemna un cost suplimentar de câteva mii de euro pe unitate, împingând achiziţia unei locuinţe dincolo de pragul de accesibilitate pentru multe familii tinere.
Această schimbare vine într-un moment de fragilitate pentru piaţă: dobânzile la credite ipotecare sunt încă ridicate, inflaţia a erodat veniturile disponibile, iar numărul tranzacţiilor este în scădere. Datele analizate de Maristar arată că în primele patru luni din 2025 s-a înregistrat o scădere de aproape 9% a vânzărilor de apartamente la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Iulie a adus un „val de urgenţă” al cumpărătorilor care au dorit să prindă ultimul tren al cotei reduse, dar după 1 august se prefigurează o contracţie accentuată a cererii.
Blocajul tranzacţiilor rezidenţiale riscă să antreneze efecte în lanţ, atât economice, cât şi sociale. Piaţa construcţiilor contribuie cu 6-7% la PIB, iar investiţiile imobiliare generează un efect multiplicator în economie. Reducerea volumului de lucrări ar putea afecta inclusiv proiectele publice şi infrastructura.
Pentru cumpărători, povara devine proporţional mai mare pentru cei cu bugete mici. „Odată cu eliminarea cotelor reduse, toate locuinţele vor fi taxate uniform cu TVA standard, fie că este vorba de garsoniera de 60.000 de euro a unui tânăr, fie de o vilă de lux de 250.000 de euro. Se pierde astfel un instrument de politică socială ce facilita accesul la locuinţe accesibile”, subliniază reprezentanţii Maristar.
Un efect colateral al acestei situaţii este presiunea pe piaţa chiriilor. Cei care amână achiziţia vor rămâne mai mult timp chiriaşi, ceea ce va creşte cererea şi, implicit, chiriile – un alt cost major pentru familiile tinere şi persoanele cu venituri medii.
Pentru dezvoltatori, schimbarea cotei TVA la 21% pune probleme de cash-flow şi marje. Multe proiecte au fost pre-vândute pe baza unei cote de 9%, iar livrările sunt programate după 1 august 2025. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de derogare, cumpărătorii vor trebui să achite diferenţa de TVA, ceea ce ar putea conduce fie la renegocieri dificile, fie chiar la rezilieri de contracte.
„Capacitatea firmelor de a absorbi această majorare este limitată. Vor fi nevoite fie să sacrifice profitabilitatea, fie să transfere costurile către clienţi, ceea ce ar putea bloca investiţiile viitoare şi ar reduce competitivitatea companiilor româneşti”, avertizează FPSC.
Eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii – care în anii trecuţi au stimulat declararea veniturilor şi au redus munca la negru – a produs un şoc imediat: veniturile nete ale muncitorilor au scăzut cu peste 10%. Companiile au fost nevoite să crească salariile brute pentru a păstra acelaşi net, ceea ce a dus la o creştere de 10-15% a costurilor cu forţa de muncă.
„Un muncitor calificat care se vede cu 10% mai puţini bani în cont este tentat fie să plece în străinătate, fie să accepte plata la gri. Acutizăm astfel deficitul de personal într-un sector deja afectat de lipsa meseriaşilor”, atrage atenţia Maristar.
FPSC şi Maristar solicită Guvernului să iniţieze un dialog real cu industria, să urmărească evoluţiile din piaţă şi să fie pregătit să ajusteze politicile dacă efectul noilor taxe este recesiv. Printre măsurile propuse se numără deduceri speciale pentru angajaţii din construcţii, scheme de sprijin pentru formarea profesională, stimulente pentru digitalizarea companiilor şi actualizarea bugetelor proiectelor publice pentru a reflecta noile costuri.
„Nu există soluţii simple într-un domeniu complex cum e cel al construcţiilor. Măsurile dure trebuie însoţite de politici complementare care să prevină transformarea crizei bugetare într-o criză economică”, conchid reprezentanţii Maristar.