FOCUS: Start-Up Nation oscilează între pomanageală şi afaceri profitabile fără graniţe

Programul Start-Up Nation, care a finanţat în jur de 17.000 de mici afaceri, se confruntă în prezent cu o potenţială trecere de la conceptul „primul venit, primul servit” spre dirijarea banilor către zone specializate, de genul IT-ului sau cercetării.

2843 afişări
Imaginea articolului FOCUS: Start-Up Nation oscilează între pomanageală şi afaceri profitabile fără graniţe

FOCUS: Start-Up Nation oscilează între pomanageală şi afaceri profitabile şi fără graniţe

Premierul Ludovic Orban a prezentat mai plastic situaţia, vorbind de finanţarea celor capabili de a face performanţă, în IT sau cercetare şi nu prin „pomanageala” gândită de PSD. „Trebuie să permitem oricărui român care vrea să-şi deschidă o afacere să găsească un partener în statul român, să găsească o susţinere în dezvoltarea afacerilor. Oricărui business din România, care vrea să se dezvolte în regiune sau care vrea să iasă pe pieţele internaţionale, trebuie să aibă un partener în Guvernul României şi în autorităţile statului. Orice român care vrea să facă o mică firmă, indiferent în ce domeniu, în cercetare, mai ales în domeniile de vârf”, a motivat acesta.

„Start-Up Nation a fost rampa de lansare a afacerii şi şansa de a-mi pune visul în practică”, spune, pentru Ziarul Financiar, Alin Mureşan, antreprenor din Târgu-Mureş, care a pus bazele unei afaceri cu ciocolată artizanală în urmă cu aproape doi ani, din dorinţa de a-şi pune imaginaţia în practică prin prelucrarea ciocolatei în diverse forme şi personalizarea acesteia. El a studiat managementul afacerilor la Universitatea „Petru Maior“ din Târgu-Mureş. Businessul Cat Logo Chocolate a fost înfiinţat cu un capital de aproximativ 200.000 de lei, atras prin programul Start-Up Nation 2017, iar în primul an de activitate investiţia a fost amortizată. Cifra de afaceri a companiei în 2018 a fost de aproape 200.000 de lei, cu o marjă de profit de 14%.

Ramona Păun a dezvoltat în Piteşti o mică afacere în producţia de fructe uscate şi deshidratate pornind de la nevoia de a le oferi copiilor gustări sănătoase, la un preţ accesibil. Fabrica a construit-o cu fonduri guvernamentale în proporţie de 70% (40.000 de euro finanţare prin Start-Up Nation) şi 30% fonduri proprii (17.000 de euro). „Am fost în Londra şi căutând pe rafturile magazinelor am văzut un produs similar, aşa mi-a venit ideea să-l facem şi noi. Luăm fructe de la producători locali, le uscăm în fabrica noastră, ulterior le ambalăm şi le distribuim în diferite magazine. Am vrut să sprijinim şi producătorii locali de fructe, mai ales că la noi în Argeş sunt mulţi“, povesteşte Ramona Păun, fondatoarea Natural Sins.

Programul de finanţare Start-Up Nation a luat naştere în 2017, fiind prevăzut să funcţioneze în perioada 2017-2019. În prima ediţie, cea din 2017, guvernul a finanţat aproximativ 7.100 de afaceri - dintr-un număr maxim de 10.000 de proiecte, după ce au fost selectate 8.400 de proiecte. În 2018, fostul guvern PSD şi-a propus să finanţeze 10.000 de proiecte, însă, până în prezent, pentru ediţia din 2018 au fost alocaţi doar 6 milioane de lei, urmând ca ceilalţi beneficiari să primească banii după controalele făcute de actualul guvern.

Actualul ministru al economiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu a anunţat că a treia ediţie Start-Up Nation demarează în primăvară cu 1 miliard de lei, adică jumătate din bugetul prevăzut iniţial pentru acest program. „La rectificarea bugetară se poate suplimenta suma în funcţie de proiectele înscrise în cadrul programului. Vor fi bani pentru toate proiectele, nu trebuie să ne facem griji pentru asta. Trebuie să vedem ce proiecte vor fi înscrise şi apoi suplimentăm, după caz, şi bugetul alocat programului. Mai vorbim la rectificarea bugetară pentru că s-ar putea să avem surprize plăcute“, a spus Virgil Popescu.

De asemenea, din cea de-a doua ediţie a programului, desfăşurată în 2018, mai sunt beneficiari admişi care încă nu au primit finanţările. În total, pentru închiderea ediţiei din 2018 mai este nevoie de 1,4 miliarde de lei. „Pentru ediţia din 2018 au fost plătite finanţări în valoare de 6 milioane de lei. Restul beneficiarilor vor primi finanţările după ce vor fi încheiate controalele care au loc în prezent“, a menţionat ministrul Virgil Popescu.

„Vrem să vedem rezultatele programului demarat în 2018, să vedem dacă a avut succes. Nu vreau să pornim programul dacă nu are succes. Eu am mai zis că în 2018 Start-Up Nation a fost mai mult un program social, care te obliga să ai doi angajaţi şi să plăteşti salarii. Nu vrem asta, vrem să creăm businessuri şi companii“, a adăugat ministrul. El a subliniat că în timpul controalelor făcute în cadrul companiilor dezvoltate cu finanţare prin programul Start-Up Nation a întâlnit antreprenori care aveau doar pe hârtie numărul de angajaţi necesar, sau aveau alte nereguli. „În prezent sunt nouă agenţii care se ocupă de aceste controale. Am întâlnit mai multe nereguli în mai multe companii care au fost înfiinţate cu finanţarea primită prin Start-Up Nation în 2018. Spre exemplu, aveau doar pe hârtie patru sau cinci angajaţi, sau aveau 60 de angajaţi dar pe firme diferite, sau desfăşurau alte activităţi faţă de cele menţionate. Au fost făcute tot felul de artificii pentru a primi finanţare şi vrem să ne asigurăm că în ediţia a treia nu mai repetăm aceste greşeli. Probabil va fi nevoie să introducem o cofinanţare din partea beneficiarului. Cei admişi să pună 10% din sumă, iar guvernul să ofere 90%“, mai spune Popescu.

Natural Sins şi Cat Logo Chocolate sunt doar două dintre dintre afacerile care demonstrează utilitatea programului Start-Up Nation. Pe de altă parte, nu poate fi negat faptul că în multe cazuri banii au fost luaţi pentru sprijinirea unor afaceri deja existente sau pur şi simplu pentru vânzarea afacerilor pe site-uri specializate.

Din pespectiva dezvoltării dezvoltării antreprenoriale locale, programul are şi efecte pozitive şi efecte negative, spune omul de afaceri Marius Ghenea. „Cele negative au cea mai mare greutate”, spune Ghenea. Primul este pervertirea noţiunii de start up antreprenorial, prin inducerea ideii că poti porni o afacere şi să primeşti gratis o sumă care pentru un anagajta cu salariul mediu înseamnă câţiva ani de muncă. Astfel de granturi se oferă peste tot în Europa, iar România nu a făcut excepţie. Problema gratuităţii poate fi rezolvată, spune antreprenorul, prin infuzii de capital în companii antreprenoriale, iar Start-Up Nation s-ar putea transforma într-un fond de investiţii care să deruleze un program de accelerare a afacerilor şi care să devină acţionar în companie primind dividende şi acţiuni, banii oferiţi putându-se întoarce la stat cu un anumit randament. „Pe de altă parte, banii se duc în proiecte de subzistenţă, cu valoare adăugată mică. Inovaţia, creativitatea şi afacerile cu valoare adăugată nu sunt prioritizate cu adevărat. Avem nevoie şi de spălătorii auto şi de mici magazine de cartier, dar acestea sunt afaceri cu valoare adugată mică, care intră pe pieţe care sunt deja competitive, deci saturate şi eşuează. Peste cinci ani vom vedea câte companii au supravieţuit şi câte au crescut, atunci vom putea măsura succesul programului”, spune Ghenea.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a transmis 11 propuneri pentru viitoarea ediţie a programului de finanţare Start-Up Nation, printre care digitalizarea IMM-urilor, în condiţiile în care 7 din 10 întreprinderi mici şi mijlocii nu au un site în prezent. Printre propuneri sunt introducerea unui pachet de digitalizare obligatoriu, acordarea unui punctaj suplimentar pentru cei care se întorc din diaspora pentru a înfiinţa o companie în România, eliminarea diferenţelor de punctaj dintre Bucureşti, Ilfov, Cluj şi restul judeţelor, precum şi introducerea restricţiei de a vinde mai mult de 49% din companie pe perioada de implementare şi monitorizare a programului, printre altele.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, afirmă că propunerile au fost prezentate ministrului Economiei. „În primul rând, trebuie să introducem această componentă de tehnologie, programul să se intituleze Start-Up (Tech) Nation, să introducem prin această terminologie un concept privind digitalizarea, adică un pachet de digitalizare obligatoriu în fiecare start-up din această ţară. Este important ca firmele să aibă acest pachet de digitalizare pentru că datele statistice nu arată în favoarea României în acest moment”, spune Jianu.

De asemenea, CNIPMMR propune acordarea de punctaj suplimentar componentei de contribuţie proprie pentru că antreprenoriatul înseamnă şi riscarea propriilor resurse. Florin Jianu afirmă că renunţarea la departajarea companiilor ce aplică pentru finanţare în funcţie de numărul de locuri de muncă create este necesară deoarece antreprenorii au mutat angajaţii de în o companie existentă în o alta, nu au adus locuri de muncă noi în economie.”Competiţia de creare de locuri de muncă a fost una falsă pentru că s-au mutat locuri de muncă de pe o firmă deja existentă pe o altă firmă şi nu adus valoare adăugată în economie şi nu au atins obiectivele pentru care a fost creat acest program”, explică el.

Celelalte propuneri înaintate de CNIPMMR sunt acordarea unui punctaj suplimentar proiectelor cu componentă de inovare socială, acordarea de punctaj suplimentar asociaţilor/acţionarilor care nu au mai avut această calitatea în altă întreprindere până la înfiinţarea societăţii cu care aplică, eligibilitatea societăţilor înfiinţate începând cu data de 1 ianuarie 2018, iar locurile de muncă create prin program să fie ocupate de angajaţi care nu au mai avut raporturi de muncă în ultimele 6 luni.

Vlad Sterescu, om de afaceri care a pornit din mediul antreprenorial şi conduce o companie de servicii cu 4.000 de angajaţi, dă exemplul a cel puţin şapte idei de afaceri care au primit sau urmează să primească finanţare, cu toate că nu sunt serioase. „Îi cunosc pe antreprenori. Nicio afacere nu are în spate ideea de a face o chestie serioasă, vor să ia bani pentru că au nevoie de un soft la firmă sau pentru diverse servicii pe care trebuie să le plătească, cum ar fi servicii de traducere a unei aplicaţii din limba chineză. Nu este materie cenuşie acolo”. Sterescu admite nevoia unui set de criterii care să condiţioneze finanţarea, altfel apar nişte „antreprenori asistaţi”.

Don Valentine, fondatorul fondului de investiţii Sequoia Capital, omul care a finanţat Apple, Atari, Oracle, Cisco, Electonic Arts, Google, Youtube şi multe alte companii a vorbit cu câţiva ani în urmă, în faţa studenţilor americani, despre pieţe şi companii. Valentine spune că de fiecare dată a căutat să finanţeze nu doar idei, ci idei pe baza cărora se puteau clădi companii mari, care ţinteau pieţe mari. „Ca să ai succes, ca să devii mare, trebuie să ţinteşti lumea întreagă”. În aceeaşi logică, antreprenorul Liviu Drăgan spune la un moment dat "Uitaţi că România are graniţe, graniţele ne crează o imagine total greşită. Uitaţi că există graniţe şi vindeţi produse în toată lumea".

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici