Fost sediu de cooperativă din comuna Grădinari, transformat în fabrică de conserve cu bani europeni

Un fost sediu al cooperativei din comuna olteană Grădinari a fost transformat într-o fabrică de conserve, cu fonduri europene, legumicultorii din localitate având posibilitatea să-şi aducă aici produsele refuzate de comercianţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

1131 afișări
Imaginea articolului Fost sediu de cooperativă din comuna Grădinari, transformat în fabrică de conserve cu bani europeni

Fost sediu de cooperativă din comuna Grădinari, transformat în fabrică de conserve cu bani europeni (Imagine: Shutterstock)

Primarul din Grădinari, Mihai Ioana, a declarat, corespondetului MEDIAFAX, că imobilul a fost reabilitat, iar spaţiile au fost adaptate întregului flux tehnologic pentru conservarea legumelor. Pentru că 70 la sută din gogoşarul de pe piaţa din ţară este produs la Grădinari, autorităţile locale îşi doresc să obţină denumirea protejată pentru această legumă care a făcut celebră comuna din judeţ.

Fermierii din Grădinari au reuşit să se organizeze în două asociaţii, iar cu ajutorul autorităţilor locale a fost demarat un proiect pentru înfiinţarea unei fabrici de conserve în comună.

Astfel, fostul sediu al Federalcoop, situat la două sute de metri de Primărie, a fost reabilitat şi transformat într-o fabrică. Proiectul este finanţat cu bani europeni, întreaga investiţie ridicându-se la 300.000 de franci elveţieni.

Această cooperativă îi va ajuta pe legumicultorii locali să-şi vândă produsele în stare proaspătă, legumele refuzate de comercianţi urmând să fie procesate în fabrica locală.

Fabrica va fi dotată în aprilie cu toate utilajele necesare, urmând ca o lună mai târziu să devină funcţională.

"Acest proiect, depus de Fundaţia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale, este finanţat de Fondul elveţian şi am realizat astfel o fabrică de conserve pentru legumele produse în comună. Fabrica este amplasată în locul unde înainte era fostul sediu al Federalcoop, la două sute de metri de Primărie. Acest sediu a fost reabilitat, avem depozite de frig instalate, urmând ca în aprilie să montăm şi utilajele. Eu estimez că din mai această fabrică va deveni funcţională. Lucrările sunt finalizate, pentru că a fost modificată structura, am făcut vestiare, spălătorie, sector de legume, de fructe, cu tot fluxul tehnologic. Proiectul s-a ridicat la 300.000 de franci elveţieni, beneficiarii direcţi fiind cetăţenii comunei Grădinari, care s-au constituit în aceste două cooperative legumicole. Ideea a fost ca prin cooperative fermierii să vândă legumele în stare proaspătă, organizat, iar ce pică de la recoltare, produsele lovite, să le conserve, să dăm un plus valoare legumelor noastre”, a spus primarul Mihai Ioana.

Peste 70 la sută din gogoşarul de pe piaţa din ţară este produs la Grădinari

În paralel cu acest proiect, autorităţile locale îşi doresc să obţină denumirea protejată pentru gogoşarul de Grădinari.

"Fiecare zonă are un produs, o anume legumă, de exemplu la Izbiceni există roşia, la Pleşoiu sunt castraveţii, iar la Grădinari reprezentativ este gogoşarul. Oamenii au preluat tradiţiile de la părinţi şi bunici, pentru că pe aceste locuri tot timpul s-a cultivat gogoşar. Astfel, ne dorim să obţinem denumirea protejată pentru gogoşarul de Grădinari”, a spus primarul Mihai Ioana.

Potrivit Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, peste 70 la sută din cantitatea de gogoşar obţinută în România este produsă la Grădinari.

"Pleşoiu-Strejeşti-Grădinari este cel mai mare bazin de producere a ardeiului-gogoşar. Aici se produce peste 70 la sută din cantitatea de gogoşar obţinută în România, care este distribuită în toate pieţele din ţară. Practic, zona este recunoscută pentru cultivarea gogoşarului în câmp”, a afirmat preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt, Ion Păunel.

Acesta a precizat că hibrizii din import, în ciuda tehnologiei avansate, nu sunt superiori soiului autohton ce este cultivat la Grădinari.

"Există un soi autohton care s-a creat în timp. Mai sunt şi soiurile româneşti Cornel, Meteorit şi Asteroid, produse de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Legumicolă Vidra. Gogoşarul a fost cultivat pe suprafeţe foarte mari şi înainte de Revoluţie. Atunci erau soiurile de gogoşari, precum Titan şi Pituşcă, din acestea s-a creat un soi autohton, care s-a adaptat foarte bine condiţiilor de mediu. Orice hibrid olandez, italian, german de gogoşar nu a luat faţa celui de la Grădinari. Nu au reuşit să ne fure linia genetică. La gogoşar, acest bazin legumicol este pe primul loc în ţară. La Grădinari s-a păstrat tradiţia, oamenii locului au căpătat deprinderi şi au cultivat mai departe gogoşar. Fiecare fermier din Grădinari cultivă între unul şi cinci hectare de gogoşar”, a adăugat Păunel.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici