FSSR a prezentat, prin intermediul unui comunicat de presă publicat vineri, câțiva indicatori privind finanțarea publică a sănătății, care ilustrează situația „dramatică” în care se află domeniul Sănătății în România, luând ca referință cheltuielile bugetare din primele luni ale acestui an.
Cheltuiala publică pe sănătate pe cap de locuitor, cel mai fidel indicator al finanțării, pentru analizele comparative, este în România de 3,25 ori mai mică decât media statelor din U.E.
În România statul cheltuie, în medie, 379 euro/persoană în 4 luni, adică echivalentul aproximativ a 1075 euro/an, în timp ce media per cap de locuitor din U.E. este de 3.500 de euro pe an.
„În timp ce așteptările populației față de sistemul public de sănătate sunt la același nivel cu media U.E., sistemul care ar trebui să le satisfacă aceste așteptări este de 3,35 ori mai slab finanțat decât media statelor din U.E”, atrage atenția FSSR.
Poate fi remarcat faptul că în timp ce gradul mediu de satisfacție al populației față de serviciile publice de sănătate în România este la nivelul a aproximativ 74,25% față de media statelor UE finanțarea sistemului public de sănătate din România este de 30,71% din cea aferentă mediei statelor UE.
Cheltuiala publică pentru domenul Sănătății reprezintă un procent de 5,36% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene este de 7,5% din PIB.
„Constatăm că în loc să discutăm despre soluțiile de creștere a finanțării sănătății și, odată cu ele, de creșterea a calității serviciilor medicale și a nivelului recompensei acordată angajaților – prin plata corectă, raportarea sporurilor la salariile de bază în plată și introducerea salarizării suplimentare în funcție de performanță – suntem puși în situația de-a apăra sărăcia sistemului public de sănătate și, implicit, a veniturilor angajaților din acest sistem”, atrage atenția FSSR.
FSSR solicită renunțarea la toate scenariile care ar determina o scădere a cheltuielilor pe sănătate, inclusiv la cele care vizează scăderea unor cheltuieli salariale, și deschiderea discuțiilor pe tema măsurilor care pot determina creșterea finanțării sistemului public de sănătate, prin asta putând determina atât o creștere a calității serviciilor medicale cât și o creștere a nivelului recompensei acordată angajaților, potrivit comunicatului de presă publicat.