Gabriel Resources: Schimbarea guvernului a adus un dialog mai activ, mai multă voinţă politică

"Schimbarea recentă a Guvernului a rezultat într-un dialog mai activ cu membrii seniori ai Executivului şi cu oficiali cheie, şi într-un interes mai mare privind seria completă de beneficii de care se va bucura România datorită proiectului Roşia Montană. Ca rezultat, observăm o creştere a voinţei politice în vederea înaintării proiectului nostru", a declarat directorul general executiv al Gabriel Resources, Keith Hulley, în deschiderea raportului anual prezentat joi într-un comunicat.

Compania aminteşte că preşedintele Traian Băsescu a subliniat importanţa proiectului Roşia Montană în timpul dezbaterilor finale din campania electorală de anul trecut şi că ministrul Economiei, Adriean Videanu, a inclus proiectul în programul de guvernare, printre investiţiile care ar trebui susţinute de stat.

Pe de altă parte, Gabriel Resources notează că actualul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, membru al UDMR, s-a declarat sceptic în privinţa proiectului exploatării miniere de aur de la Roşia Montană.

Investitorul canadian mai menţionează că Borbely şi-a declarat public intenţia de a vizita Roşia Montană şi că Băsescu a afirmat că va discuta despre proiect în CSAT.

Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din ani '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.

În prezent, ultimul obstacol major care trebuie depăşit de RMGC este avizarea studiului de impact asupra mediului de către Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Borbely a subliniat în repetate rânduri că decizia finală privind avizarea proiectului aparţine Guvernului, însă a avertizat că autorităţile de la Bucureşti trebuie să fie extrem de atente atunci când iau în discuţie aprobarea unui proiect minier cu cianuri, după poluarea de la Baia Mare din urmă cu zece ani.

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oskar Fuzes, a declarat în luna februarie că Ungaria se opune proiectului Roşia Montană şi a adăugat că Budapesta înţelege că este vorba despre o decizie internă, dar în cazul demarării proiectului va avea "cam 300 de întrebări". Chestiunile care ar fi aduse în discuţie de Budapesta ar varia de la problema fondurilor comune pentru prevenirea eventualelor consecinţe nefaste până la protejarea mediului, dar şi a siturilor arheologice ale zonei.