Guvernul pregătește preluarea sub supraveghere extinsă a activelor Lukoil, cu două săptămâni înainte de expirare termenului limită pentru aplicare a sancțiunilor SUA

Documentul publicat de Ministerul Energiei include argumentele pentru aplicarea măsurii, operatorii care funcționează sub umbrele Lukoil – printre care rafinăria și rețeua de aproximativ 300 de benzinării – și persoana propusă pentru a prelua rolul de supraveghetor.

Hotărârea privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.

Guvernul a avut în analiză măsura supravegherii extinse încă din decembrie, când a discutat, în primă lectură, un proiect care nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, dar venea la o săptămână după ce Executivul a extins, pe 2 decembrie, printr-o ordonanță de urgență cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului petrolier rus Lukoil.

Proiectul actual vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar apoi până pe 28 februarie, data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

„Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea  de sancțiuni de către alte state împotriva Federației Ruse, care nu sunt obligatorii pentru România dar care produc efecte pe teritoriul României, prezenta hotărâre are ca scop continuarea sub supravegherea statului a activităților comerciale desfășurate de entitățile vizate de aceste sancțiuni internaționale, de a supraveghea fluxurile financiare al acestora, și în același timp asigurarea unui echilibru al pieței interne din punct de vedere al aprovizionării cu produse petroliere”, conform notei de fundamentare a proiectului de HG.

Mai exact, măsurile se propun a fi adoptate în contextul acțiunilor Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii din 22 octombrie 2025, care vizează Regulamentul privind sancțiunile rusești privind activitățile străine dăunătoare – Termenele principale avute în vedere în legătură cu activitatea grupului Lukoil în România sunt 29 aprilie 2026 , data la care expiră licența nr. 128B care permite efectuarea tranzacțiilor legate de stațiile de alimentare și distribuție de carburanți Lukoil din afara Rusiei și 28 februarie 2026, dată la care expiră licența nr. 131B care permite efectuarea tranzacțiilor necesare în scopul final al vânzării activelor internaționale ale Lukoil internațional Gmbh și a entităților deținute direct sau indirect de această societate în procent de cel puțin 50%.

Potrivit inițiatorilor, Petrotel-Lukoil S.A. și Lukoil România SRL au un rol important în fabricarea produselor rezultate din prelucrarea țițeiului și în comerțul cu combustibili, asigurând stocurile de urgență de țiței și produse petroliere, constituite în baza prevederilor Legii nr. 85/2018 privind constituirea şi menținerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare, cât și în asigurarea pieței interne cu produse petroliere, deținând cca. 18% din obligația de stocare a României, respectiv aproximativ 23% din piața produselor petroliere.

Oprirea rafinăriei Petrotel poate conduce la perturbări majore în lanțul de distribuție național al carburanților, consideră autorii proiectului, respectiv:

• ar fi afectată aprovizionarea stațiilor de distribuție și a depozitelor regionale, Lukoil România deținând 321 de stații de distribuție și 5 depozite regionale;
• ar apărea disfuncționalități în fluxurile logistice – transport auto, feroviar, livrări către benzinării, capacități de import și preluare din porturi/terminal petrolier;
• ar exista riscul apariției de insuficiențe locale sau regionale în aprovizionarea cu motorină și benzină”,

„Întreruperea aprovizionării stațiilor poate conduce la volatilitatea prețurilor la pompă, cu efecte directe asupra consumatorilor, a pieței de retail a carburanților, și pot crea presiuni suplimentare asupra operatorilor economici și a transportatorilor. În cazul închiderii Petrotel-Lukoil și Lukoil România, piața produselor petroliere din România va pierde aproximativ 23% din cantitatea disponibilă, cantitate care va trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului final plătit la pompă”, se arată în document.

Documentul face referire și la perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră deținut de Lukoil, în proporție majoritară, de 78%, împreună cu Romgaz, în Marea Neagră, considerat „un element de vulnerabilitate strategică”.

„Această situație amplifică riscurile de dependență energetică, afectează capacitatea statului roman de a-și asigura diversificarea surselor de aprovizionare și creează o expunere juridică, operațională și geopolitică pentru o companie strategică de stat, respectiv Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA. Având în vedere caracterul strategic al sectorului energetic, importanța infrastructurii critice de rafinare și distribuție, precum și asocierea statului român cu un operator supus sancțiunilor internaționale în perimetrul offshore Trident, situația justifică necesitatea consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, se arată în nota de fundamentare.

În plus, documentul vizează și impactul socioeconomic al măsurii. „Având în vedere cota de piață, continuarea activității rafinăriei Petrotel-Lukoil va menține stabilitatea pieței interne privind continuitatea în aprovizionare a lanțului de distribuție, precum și a activității societăților OIL TERMINAL și CONPET (operatorul Sistemului Național de Transport Țiței): volumele depozitate și transportate sunt de aproximativ 25% din activitatea Oil Terminal, și respectiv cu 40% în cazul Conpet. De asemenea se are în vedere stabilitatea locurilor de muncă ale personalului ce deservesc rafinăria, cele 321 de stații de distribuție, precum și depozitele regionale”, potrivit notei de fundamentare.

Care este contextul

Prin această hotărâre de Guvern se instituie supraveghere extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, în cazul în care „se constată existența unui impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României”.

Potrivit proiectului acest impactul economic semnificativ pe teritoriul României vizează piețele aferente activității de extracție a petrolului brut, a serviciilor anexe extracției petrolului, a fabricării produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și a comerțului cu combustibili ca urmare a sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României.

Odată intrată în vigoare, Ministerul Energiei,în calitate de minister în al cărui domeniu de competență activează persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 1, în sensul art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,  poate solicita Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală să verifice aspecte care ţin de conformitatea declaraţiilor şi activităţii beneficiarului, prin efectuarea de activităţi specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, Ministerul Energiei încheie protocoale de colaborare cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului și alte autorităţi/instituţii publice, în scopul accesării de informaţii necesare şi utile supraveghetorului pentru îndeplinirea obligaţiilor legale.

Activele Lukoil în România

În calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, pentru care ministerul nu a furnizat alte detalii.

Cele patru entități controlate de Lukoil în România – identificate anterior de Mediafax – care ar urma să fie supravegheate de stat dacă nu se finalizează tranzacția cu americanii de la Carlyle sunt:

• Lukoil România SRL
• Petrotel-Lukoil S.A.
• Lukoil Lubricants East Europe
• Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda.

Lukoil International GmbH controlează în România integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.

PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.

Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Vânzarea către Lukoil, încă nefinalizată

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil  anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

Tranzacția agreată, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, vizează activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.

Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.

În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.

Știre în curs de actualizare