România analizează punerea sub supraveghere a unor „entități din domeniul energetic”, în contextul sancțiunilor SUA privind gigantul rus Lukoil

Guvernul în primă lectură, joi, proiectul care vizează instituirea supravegherii extinse asupra afacerilor Lukoil din România, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.

Traseul sancțiunilor

Proiectul apare pe agenda Guvernului după ce statul român a actualizat, prin OUG adoptată pe 2 decembrie, cadrulul național de aplicare a sancțiunilor internaționale, proiect pus în transparență de Ministerul Afacerilor Externe.

Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vînzării activelor externe de către Lukoil, din 13 deccembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

Este interesată compania-mamă a OMV Petrom de preluarea rafinăriei și benzinăriilor Lukoil din România? Răspunsul oficialilor din Austria

Proiectul de OUG pentru actualizarea cadrului național de aplicare a sancțiunilor internaționale, elaborat după cazul Lukoil, a fost pus în transparență de MAE

Decizia SUA privind Lukoil asigură timp pentru a proteja locurile de muncă și securitatea energetică şi păstrează interdicțiile de transferuri spre Rusia, a declarat pe 4 decembrie susține Oana Țoiu, ministrul român de Externe. Șefa diplomației române a spus că principalele consecințe ale deciziei SUA sunt stabilitate a, pentru că benzinăriile pot funcționa legal, pot plăti salarii și achiziționa stocuri până în aprilie 2026, și un exit ordonat, pentru că se permite explicit vânzarea sau lichidarea operațiunilor către alți operatori.

Ordonanța adoptată săptămâna trecută actualizează OUG 202/2008 pentru a permite Guvernului României să utilizeze instrumente de supraveghere specială și să aplice măsuri corective în domeniul sancțiunilor internaționale, în mod similar celor prevăzute pentru sancțiunile adoptate de UE, inclusiv în cazul sancțiunilor ONU și al sancțiunilor partenerilor strategici ai României. Astfel, actul normativ extinde domeniul de aplicare al OUG 202/2008 pentru a include aceste situații, permițând Guvernului să constate impactul economic semnificativ și să decidă instituirea supravegherii speciale, cu desemnarea unui supraveghetor și stabilirea atribuțiilor acestuia.

Potrivit Palatului Victoria, în anumite cazuri în care sancțiunile internaționale pot afecta economia României sau anumite sectoare cheie, ministerul de resort propune Guvernului instituirea instrumentului de supraveghere specială și desemnarea unui supraveghetor. Măsura poate fi revocată atunci când condițiile care au determinat-o au încetat sau nu se mai justifică.

Propunerea vizează dublul obiectiv de a asigura instrumentele necesare pentru a crește eficiența și impactul acestora de a opri din sursele de finanțare ale Rusiei în războiul de la granița noastră, precum și posibilitatea de a diminua impactul pe termen scurt asupra economiei naționale, potrivit Executivului.

„Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, a decis Executivul.

Acest proiect de OUG fusese anunțat anterior de premierul Ilie Bolojan, care a detaliat condițiile în care ar putea fi activat. „Există un act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru și ne permite să punem sancțiuni doar pentru deciziile adoptate de țările UE, astfel încât săptămâna viitoare acesta să fie adoptat. Funcție de evoluția situației vom decide în luna decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea trebuie să țină cont de realitățile din piață”, a spus premierul.

Activele Lukoil în România

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

• Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. Anul trecut, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
• Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte. Conform declarațiilor de vineri ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, autoritatea nu a primit nicio notificare privind o posibilă tranzacție agreată.

Trei companii și-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România, respectiv rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie, la întrebările jurnaliștilor.

Oficialii OMV au transmis în premieră poziția oficială a grupului austriac la solicitarea Mediafax privind interesul pentru preluarea activelor gigantului rus Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii.

Ce prevede OUG privind supravegherea extinsă

Ordonanața de urgență detaliază contextul adoptării legislației – respectiv situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse – și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a hotărî instituirea supravegherii extinse.

Documentul integral:

„Proiect de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale

Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse,

luând în considerare poziția României de susținere a adoptării acestor măsuri în vederea reducerii capacității Federației Ruse de a purta acest război,

având in vedere că, în acest context, alte state au adoptat sancțiuni unilaterale cu efecte extrateritoriale semnificative, care pot genera un impact economic semnificativ asupra pieței economice din România, inclusiv asupra operatorilor și asupra pieței de muncă,

întrucât adoptarea de mecanisme care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România sau ca urmare a efectelor produse de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, este de natură să asigure atât atingerea scopului acestor sancțiuni, cât și limitarea impactului asupra pieței economice,

având în vedere că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, efectele extrateritoriale ale unor sancțiuni impuse de alte stat fiind deja prezente, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,

în temeiul art. 115, alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articol unic

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 1, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prezenta ordonanță de urgență reglementează și mecanismele care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale prevăzute la alin. (1) sau ca urmare a efectelor produse pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România.”

După articolul 84, se introduc două noi articole, art. 85 și art. 86, cu următorul cuprins:

„Articolul 85

Supravegherea extinsă

(1) În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu, o hotărâre de Guvern, prin care:

1. a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni, în condițiile prevăzute la alin. (2);
2. b) hotărăște instituirea supravegherii extinse și desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță;
3. c) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă;
4. d) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, inclusiv identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/contractuală.

(2) Prin impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, în sensul prezentului articol, se înțelege:

1. a) distorsionarea unui sector al economiei;
2. b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței;
3. c) periclitarea securității energetice a României.

(3) Instituirea supravegherii extinse poate avea loc și la cererea persoanei juridice afectate de sancțiuni unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România.

Cererea persoanei juridice se adresează Guvernului și este însoțită de următoarele documente:

1. a) declarația persoanei juridice din care să reiasă în mod expres asumarea obligațiilor prevăzute la art. 86 alin. (3);
2. b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere extinsă.

(4) Răspunsul la cererea formulată potrivit alin. (3) poate fi de admitere sau de respingere. În cazul în care sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2), Guvernul admite cererea și emite o hotărâre de guvern în condițiile alin. (1). În caz contrar, Guvernul respinge cererea și comunică solicitantului răspunsul în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.

(5) Măsura supravegherii extinse se revocă prin hotărâre de Guvern dacă:

1. a) situația care a determinat impunerea acesteia a încetat;
2. b) Guvernul apreciază că măsura nu se mai justifică;
3. c) persoana juridică a încălcat regimul supravegherii extinse, în măsura în care revocarea nu afectează interesele economice care au justificat instituirea măsurii.

Articolul 86

Sistemul de supraveghere extinsă

(1) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele drepturi principale:

1. a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
2. b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
3. c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.

(2) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele obligații principale:

1. a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
2. b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
3. c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
4. d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
5. e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
6. f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
7. g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.

(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:

1. a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
2. b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
3. c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
5. e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.”