Guvernul vrea să elimine plafonul de 50.000 de lei încasări peste care operatorii au obligația de a asigura posibilitatea de plată cu cardul

Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri că Guvernul are în plan eliminarea plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul, astfel că toți comercianții vor avea obligația să asigure posibilitatea de plată în numerar sau prin orice mijloc de plată electronică.

Legislația care vizează introducerea plății cu cardul are o vechime de peste 22 de ani, respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, iar inițial, obligația revenea comercianţilor, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României la data de 31 decembrie a anului precedent.

Ulterior, Guvernul a crescut pragul la 50.000 de euro cifra de afaceri, limită redusă la loc, la 10.000 de euro/ 50.000 de lei încasări în numerar, începând din 1 ianuarie 2023.

Guvernul elimină plafonul de 50.000 lei la plăţile cu cardul: POS obligatoriu pentru toţi comercianţii

Jumătate din companiile active în România nu au cont bancar. Ministerul Finanțelor cere cont obligatoriu pentru firme și anunță o nouă serie de măsuri

Nota de fundamentare a actului normativ făcea referire directă la lupta împotriva evaziunii fiscale. Potrivit inițiatorilor, reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro:

• contribuie la creșterea bancarizării operațiunilor bănești, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de menţinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata și al prestărilor de servicii, iar România trebuie să ia toate măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca primă condiţie a asigurării sustenabilităţii bugetului public,
• asigură, într-o măsură mai mare, o trasabilitate a fluxurilor bănești prin operațiuni bancare, ceea ce conduce la o mai bună fiscalizare a veniturilor realizate de către operatorii economici, constituind o măsură în plus pentru combaterea evaziunii fiscale,
• asigură posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, posibilitatea utilizării acestui instrument de plată la un număr mai mare de operatori economici, prin prezentul act normativ se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări servicii, au obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.

Mai detaliat, pragul de 50.000 de euro a fost redus la 10.000 de euro în iulie 2022, când Executivul a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, care a fost trecut de camera Deputaților, for decizional, în noiembrie 2022, cu amendamentul ca obligativitatea să fie raportată la încasări în numerar, nu la cifra de afaceri, respectiv de la nivelul de 50.000 de lei.

„Nu avem niciun fel de plafon”

Acest prag ar urma să fie eliminat, conform declarațiilor titularului de la conducerea Ministerului Finanțelor.

„O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit demnitarului, în prezent sunt peste 300.000 de astfel de cazuri.

„Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru”, a precizat Alexandru Nazare.

Măsurile sunt avute în vedere într-un proiect de act normativ aflat în lucru la Ministerul Finanțelor, proiect care ar urma să includă normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România, unde nu există internet.

„Ne vom uita și la aceste zone, pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu și regula, iar avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăților de toate tipurile”, a adăugat Alexandru Nazare.

În plus, ministrul Finanțelor menționează că a purtat un „dialog foarte deschis” cu Asociația Băncilor, de la care ar vrea să aplice dobânzi mai mici, și cu cei care se ocupă de mijloacele de plată electronică.

„Am făcut un apel în întâlnirile cu ei și fac un apel public și acum, ca odată cu adoptarea acestei măsuri, și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică, astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi. Ne așteptăm de la ei un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi. Trebuie să-l vedem și de la acești operatori, că își modifică posturile, astfel încât pentru cetățean să devină această operațiune mai puțin costisitoare”, a conchis Alexandru Nazare.

Conform statisticilor BNR, numărul total de carduri în circulație în România era, la nivelul primului semestru din 2024, de peste 22,4 milioane de unități, numărul ATM-urilor ale furnizorilor de servicii de plată rezidenți, de 10.229 de unități, iar al POS-urilor, de 490.174 de unități.

Numărul lor este în creștere consistentă față de finalul anului 2021, când erau erau aproape 19,6 milioane de carduri, 10.132 de ATM-uri și 296.758 de POS-uri.