Hidroelectrica a avut un profit net mai mic cu 34% în primele nouă luni, pe fondul scăderii producției de energie cu 23% din cauza vremii

Grupul Hidroelectrica a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2025 rezultate operaționale și financiare mai reduse față de aceeași perioadă a anului 2024 și sub nivelul bugetului aprobat inițial. Cu toate acestea, rezultatele se situează peste țintele prevăzute în bugetul rectificat, aprobat  pe 31 octombrie și adaptat condițiilor actuale de piață, confirmând capacitatea Grupului de a menține disciplina operațională și financiară, chiar și în condițiile unui context dificil, se arată în informarea transmisă vineri la Bursa de Valori București (BVB).

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, cu un portofoliu de energie 100% regenerabilă și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național.

Comapania vitală pentru un sector strategic, cu implicații în siguranță națională, este controlată de stat, care deține, prun Ministerul Energiei, 80,05% din acțiuni. Capitalizarea bursieră a acesteia ajunsese vineri seară, după închiderea bursei, la 54,2 miliarde de lei.

Hidroelectrica operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Principalele rezultate

Per ansamblu, energia produsă și vândută (netă) a scăzut cu 23%, iar achizițiile de energie din totalul volumelor vândute a crescut cu 149%.

Romgaz a încheiat primele nouă luni din 2025 cu un profit net de 2,43 miliarde de lei, în creștere cu 7%. Cum au evoluat producția și consumul de gaze naturale

Hidroelectrica, lăsată pe mâna unei firme abonate la stat. Finalist cu legături vechi cu Rusia

„Cadrul operațional restrictiv, marcat de condiții hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 23% a producției nete de energie electrică comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și a erodat parțial avantajul de cost al producției proprii”, arată compania.

Veniturile au fost cu 7% mai mici față de aceeași perioadă a anului 2024, iar marjele s-au comprimat: marja operațională a fost de 39%, iar marja netă, 35%, aspecte ce reflectă reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creștere a segmentului de furnizare.

• În primele nouă luni ale anului 2025, Grupul a înregistrat rezultate în linie cu bugetul rectificat, aprobat la 31 octombrie 2025 și adaptat noilor condiții de piață, profitul brut depășind țintele stabilite cu 5%. „Aceasta confirmă reziliența și capacitatea Grupului de a-și menține performanța în contextul unui mediu de piață provocator”, a transmis compania.
• Producție de energie electrică neta în scădere cu 23% față de perioada similară a anului trecut
• Venituri în scădere cu 7% față de aceeași perioadă a anului 2024
• Marja operațională de 39%, în scădere cu 30% față de perioada similară a anului trecut
• Marja netă de 35%, în scădere cu 30% față de aceeași perioadă a anului 2024
• Profitul net în scădere cu 34%, la 2.314 milioane RON de la 3.532 milioane RON
• Rezultatul pe acțiune în scădere cu 34%, la 5,14 RON/ acțiune de la 7,85 RON/ acțiune.

„În acest cadru, grupul Hidroelectrica a aplicat o politică comercială prudentă, a gestionat activ riscurile de preț și de volum și a calibrat dinamic mixul producție–achiziție, menținând o poziție financiară solidă și rezultate în linie cu bugetul rectificat aprobat la 31 octombrie 2025. Portofoliul de furnizare a crescut accelerat, confirmând repoziționarea către un model hibrid, cu ancorare comercială mai puternică și bază extinsă de clienți”, au precizat oficialii companiei.

Hidroelectrica are, începând din 4 noiembrie, un portofoliu ce a depășit un 1 milion de clienți casnici și non-casnici pe piața de furnizare către consumatorul final, după cum au anunțat oficialii companiei. Anunțul oficial vine să confirme ceea ce anunțase Mediafax, acum mai puțin de o lună, citând surse avizate, conform cărora pragul de un milion urma să fie atins în acest an.

„Achizițiile din piață au crescut, riscul de piață fiind gestionat prin contractare etapizată și disciplină comercială. Lichiditate robustă și gradul redus de îndatorare permit finanțarea planului de investiții. Eficiența operațională, optimizarea mixului producție–achiziție, dezvoltarea RES și proiectele de stocare, pentru a reduce expunerea structurală la variabilitatea hidrologică și a consolida reziliența pe termen lung, predictibilitatea în guvernanță rămân priorități ale grupului în perioada următoare”, potrivit companiei.

Pe scurt, rezultatele din acest trimestru reflectă:

• o performanță financiară și operațională sub potențial, cauzată în principal de condițiile hidrologice nefavorabile; această situație a dus la o diminuare semnificativă a producției de energie electrică, influențând atât veniturile, cât și marjele de profit
• o tranziție strategică vizibilă spre un model hibrid, care integrează producția, trading–ul și furnizarea de energie electrică, având ca scop reducerea vulnerabilității la efectele sezonalității și la fluctuațiile pieței, oferind o mai bună stabilitate pe termen lung
• o presiune în creștere asupra marjelor, determinată în principal de creșterea ponderii segmentului de furnizare și și de volumul mai mare al achizițiilor din PZU
• o stabilitate financiară solidă, cu semnale de ajustare strategică necesară pentru a menține această poziție pe termen lung
• un context de guvernanță și management în schimbare, influențat de cerințele PNRR, precum și de reorganizarea conducerii companiei
• un efort constant de menținere a încrederii investitorilor, prin comunicare transparentă, abordare prudentă și repoziționare strategică, menite să asigure continuitatea și stabilitatea companiei pe piață.

Potrivit companiei, veniturile au totalizat 6,69 miliarde de lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, cu o marjă operațională de 39% și o marjă netă de 35%, ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitiv tradițional rezultat din costul scăzut al producției hidro proprii. „Creșterea dependenței de piața angro de energie și reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creștere a segmentului de furnizare, au influențat nivelul marjelor”, se arată în raport.