Hidroelectrica a cerut intrarea în insolvenţă

Hidroelectrica SA a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie. Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

2704 afișări
Imaginea articolului Hidroelectrica a cerut intrarea în insolvenţă

Hidroelectrica a cerut intrarea în insolvenţă (Imagine: Shutterstock)

Nici oficialii Ministerului Economiei, nici reprezentanţii companiei nu au putut fi contactaţi pentru declaraţii.

Premierul Victor Ponta a înfiinţat în urmă cu aproape două săptămâni un comitet care să evalueze situaţia economico-financiară a companiei Hidroelectrica şi să prezinte Guvernului, în maximum o săptămână, o informare pe această temă şi propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii societăţii.

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Hidroelectrica a înregistrat un profit din exploatare de 161,15 milioane lei, comparativ cu 502 milioane lei în 2010, dar şi o pierdere financiară de 121,54 milioane lei, faţă de 112 milioane lei cu doi ani în urmă.

Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), şi cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).

Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.

Hidroelectrica a fost propusă de către autorităţi în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) printre cele şase companii pe care statul s-a angajat să le listeze la bursă sau să le privatizeze. În cazul Hidroelectrica urma să fie listat un pachet de 10% din acţiuni.

De altfel, Guvernul a ales în aprilie consorţiul BRD (lider de consorţiu)-Citigroup-Societe Generale-Intercapital Invest pentru a intermedia listarea companiei la Bursă.

Mai mult, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declara în urmă cu o lună că Hidroelectrica se numără printre primele companii unde Guvernul s-a angajat să introducă management privat, termenul limită fiind luna octombrie.

În urmă cu două săptămâni, Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Remus Vulpescu, a declarat că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au "sentimentul că se poate obţine mai mult" din renegocierea acestor acorduri.

El a arătat că, deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare şi că varianta finală a renegocierii acestor contracte va depinde de rezultatele economice, practici comerciale şi principii ale pieţei.

Hidroelectrica a livrat în 2011 "băieţilor deştepţi" energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Compania a vândut anul trecut electricitate prin contracte directe către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, EFT România, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, CLMB-Patinoar Braşov şi Societatea Naţională a Sării (Salrom).

Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galaţi (185,46 milioane lei), EFT România (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) şi Electromagnetica (124,95 milioane lei).

Contractul cu ArcelorMittal Galaţi a expirat la finele anului trecut.

Tot la finele anului trecut, Hidroelectrica a anunţat că a reziliat contractele cu CNH, Salrom, CLMB-Patinoar Braşov, iar Luxten a renunţat la acord.

Faţă de 2010, din lista "băieţilor deştepţi" a dispărut compania elveţiană EFT AG. Prin sintagma "băieţi deştepţi" sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziţie a energiei la preţuri mici de la Hidroelectrica.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, la cererea Fondului Monetar Internaţional, dar încă nu a prezentat rezultatele finale ale acestei operaţiuni.
În paralel, Comisia Europeană a anunţat în aprilie că a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.

Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat la jumătate lunii mai, că Hidroelectrica a obţinut, în urma negocierilor cu "băieţii deştepţi", trecerea contractelor pe piaţa concurenţială, eliminând tarifele fixe din aceste acorduri.

Chiţoiu a adăugat atunci că nu prezintă deocamdată detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionând că niciun contract bilateral nu a fost reziliat şi că toate acordurile vor avea aceeaşi formulă de calcul a preţului.

Tot în urmă cu două săptămâni, Guvernul a decis înlocuirea directorului general al Hidroelectrica Dragoş Zachia cu un fost director din grupul CEZ România, Gheorghe Ştefan.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici