Importurile de țiței, esențiale pentru producția de carburanții a României, au scăzut cu peste 30%,  Kazahstan pierde din cotă, urcă Azerbaidjan. Cât a fost factura

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Peste 70% din țițeiul folosit de România provine din importuri, iar principala sursă este Kazahstan, potrivit datelor Institutul Național de Statistică (INS).

Volumele de țiței importate de România, vitale pentru a-și asigura necesarul de consum, au scăzut cu 31% în primele patru luni din 2026, față de același interval din 2025, după cum arată cifrele transmise de INS la solicitarea Mediafax. Este vorba de cele mai recente statistici disponibile, cu o întârziere de raportare de două luni, care includ și sursele importurilor, dar și valoarea lor.

Datele includ și efectele escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de la finalul lui februarie, și consecințele acestui conflict asupra aprovizionării și pe burse. De asemenea includ prima parte a primei situații de criză pe piața țileiului și produselor petroliere, care a fost ăn vigoare din 1 aprilie până pe 30 iunie. În prezent, este pe cale să intre în vigoare a doua stare de criză, după ce Parlamentul a adoptat un proiect de lege care a fost promulgat marți de președintele Nicușor Dan. Legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar starea de urgență va fi în vigoare până la 31 octombrie, inclusiv.

Kazahstanul reia exporturile de petrol prin Marea Neagră. De ce vestea este crucială pentru România

Concluziile întâlnirii de la Ministerul Energiei cu operatorii din industria carburanților pentru a preveni o nouă criză. „Aducerea de țiței în țară este, în acest moment, practic imposibilă”

Potrivit datelor obținute de Mediafax, România a importat în primele patru luni ale anului 2,06 milioane de tone de petrol, în scădere cu 31% față de cele din aceleași luni din 2025, de 2,98 de milioane de tone de petrol.

Sursa: INS

Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan în primele patru luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut. Ponderea a scăzut însă cu 10%, sub 60%, respectiv de 65% șla 55%.

Pe locul secund se află Azerbaidjan, cu 20%, în creștere de la 18%, iar pe locul trei, Guyana, cu 12%, față de 5% în urmă cu un an. Ucraina este în topul importatorilor cu 1%, în timp ce anul trecut nu era în tabel.

Sursa: prelucrare surse INS

În urmă cu un an, se mențin ocupanții primelor două locuri, Kazahstan (65%) și Azerbaidjan (18%), dar pe locul trei Libia (8%)

Valoarea totală a importurilor, conform datelor provizorii, a scăzut, dar cu un procent mai scpzut, cu 25%.

Astfel, factura plătită pentru cantitățile din ianuarie – aprilie 2026 a fost de 1.168.813.620 de euro, față de cea de 1.560.135.110 de euro în primele patru luni din 2025.

Prin urmare, prețul mediu din 2025 a fost de 0,52 de euro/kg și a urcat ușor la 0,56 de euro/kg la începutul anului curent.

Evoluția resurselor României

Ţiţeiul importat reprezintă în acest interval aproximativ 72,8% din totalul resurselor României.

Mai exact, 2.062 mii tone echivalent petrol din totalul de 2833,9 mii tone echivalent petrol, în timp ce producția internă a fost de 771,9 mii tone echivalent petrol (27,2%).

În aceste prime patru luni, au scăzut și volumele produse în țară, cu 8,2%.

INS a publicat recent și datele brute privind importurile din resursele  pe primele cinci luni, care arată că România a produs 970 de mii tone echivalent petrol, cu78,9 mii tine echivalent petrol mai mică (-7,5%) faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2025. Totalul resurselor a fost de 3.602,3 de mii tone echivalent petrol.

Astfel, în primele cinci luni, importurile au fost de 2632,3 de mii tone echivalent petrol, fiind cu 1044,8 mii tone echivalent petrol mai reduse, adică cu 28,4% mai mici , față de cele din ianuarie – mai 2025.

Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane tone de petrol fiind acoperit prin producţia internă, după cum arată datele pe anul trecut furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF.

Cel mai important partener comercial al României era pentru importurile de petrol tot Kazahstanul, de unde a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea, Libia. Factura pentru tot anul trecut plătită de companiile din România pentru importurile de petrol s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, aratau datele INS pe anul trecut.

Unde se rafinează țițeiul produs și importat

În 2025, din totalul de 8,9 milioane de tone de țiței, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și a procesat 5,37 de milioane de tone, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,7%).

Țițeiul importat ajunge aici prin Oil Terminal și prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, aflat la 8,6 km în largul Mării Negre, dacre este de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) şi este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore şi o a doua parte, la care se conectează nava, care poate gira liber în jurul părţii statice, în funcţie de vânt, curent şi valuri.

Rafinăria Petromidia este cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an și una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse specifice printre care: normal hexan, solvenți ecologici, white spirit rafinat și alte produse petroliere (benzină naphta, white-spirit, combustibili de încălzire, combustibil lichid ușor, bitumuri de drumuri și speciale).

A doua cea mai mare rafinărie din țară este Petrobrazi, operată de OMV Petrom, singurul producător de țiței din țară.  în timp ce Petrotel, a rușilor de la Lukoil, este închisă, în contextul sancțiunilor internaționale în vigoare, din luna octrombrie a anului trecut.

Potrivit raportului OMV Petrom pe 2025, producția de hidrocarburi a scăzut la 38,1 mil barili echivalent petrol (bep) sau 104,5 mii bep/zi (2024: 39,9 mil bep sau 109,0 mii bep/zi), reflectând declinul natural din principalele zăcăminte și activitățile de mentenanță planificate, aspecte parțial compensate de contribuția reparațiilor capitale la sonde și a sondelor noi.

„Producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 4,4%, un declin mai mare comparativ cu media zilnică de producție care a scăzut cu 4,2%, deoarece 2024 a fost an bisect. Producția de țiței și condensat a scăzut cu 7,7% https://www.omvpetrom.com/downloads/2026/02/c40f29f3-85e5-a20c-bc9b-770e772402cf/OMV%20Petrom%20Noutati%20Investitori%20T4%202025.pdf , la 17,6 mil bbl, iar producția de gaze naturale a scăzut cu 1,4%, la 20,5 mil bep”, potrivit producătorului.

Rafinăria Petrobrazi https://www.mediafax.ro/economic/ministrul-de-externe-austriac-in-vizita-la-rafinaria-petrobrazi-suntem-foarte-mandri-ca-avem-aceste-legaturi-economice-puternice-ce-spune-sefa-diplomatiei-despre-neptun-deep-23625338 a fost inaugurată în 1934, construită de Creditul Minier și reconstruită după al Doilea Război Mondial. După privatizarea OMV Petrom (2004), a beneficiat de investiții majore pentru modernizare, aliniere la standarde de mediu și producerea de combustibili de calitate superioară, cu emisii reduse.

Rafinăria Petrobrazi – care se întinde pe 400 de hectare, echivalentul a 700 de terenuri de fotbal – este una dintre cele mai mari rafinării din România, cu o capacitate anuală de 4,5 milioane de tone. Asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil. Din 2005, investițiile în rafinărie au depășit 2 miliarde de euro.

OMV Petrom a mai avut în portofoliu o rafinărie, Arpechim din Pitești, care funcționa pe țiței din import și nu avea acces direct la mare – rafinărie care a fost închisă în 2011.

UE are nevoie de importurile de petrol

Petrolul reprezintă o mare parte din energia consumată în UE, dar statele membre ale UE nu dețin rezerve mari de petrol. Acesta este motivul pentru care UE importă aproape tot țițeiul său (aproximativ 97% în 2024). Deși UE se află în tranziție de la combustibilii fosili, aceasta este încă foarte dependentă de importurile de petrol. În 2025, UE a importat aproximativ 435 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 212 miliarde de euro, potrivit datelor UE.

Principalii trei parteneri de import ai UE în 2025 au fost Statele Unite, Kazahstan și Norvegia, toți trei furnizând între 12% și 15% din importurile de petrol ale UE (în ceea ce privește cantitățile importate).

Al patrulea partener de import al UE a fost Libia, cu o cotă de peste 9%, urmată de Arabia Saudită (6,8%) și Nigeria și Irak (ambele cu o cotă de 5,8%). Aproximativ 7% din importurile de petrol ale UE în 2025 au provenit din țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG): Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

După declanșarea războiului din Ucraina, implicit eliminarea importurilor de țiței din Rusia din mixul UE, cea mai mare pondere a importurilor de țiței a revenit SUA și Kazahstanului. Ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 25,8% în 2021 la 2,2% în 2025. Această scădere a fost compensată în principal de creșterea importurilor din SUA, Norvegia și Kazahstan.

Numai anul trecut, volumele livrate de Kazahstan către Uniunea Europeană aproape că s-au dublat, ajungând la 55,8 milioane de tone în 2025. Per ansamblu, potrivit presei de specialitate Kazahstanul a exportat aproximativ 76 milioane de tone de țiței și produse petroliere în 2025, Uniunea Europeană fiind principala destinație (55,8 milioane de tone), ceea ce a dus la poziționarea Kazahstanului drept al doilea cel mai mare furnizor de țiței al UE, cu aproximativ 12% din totalul importurilor, după Statele Unite.