În 2016, 62% din populaţia până în 64 de ani avea un loc de muncă, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât în 2015

Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (62,6%, faţă de 60,2% în mediul rural).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 42,8%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%). Erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 41,0% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Economia Europei este sub presiune, dar producția de arme în UE ar putea crea noi de locuri de muncă

Sondaj INS: Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie în 2024

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+139 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (73,4%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2016 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 25,6% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 19,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (16,6%), specialiştii în diverse domenii de activitate (15,2%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,9%).

Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau în sectorul agricol, 29,9% în industrie sau construcţii şi 47,0% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6497 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,6%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,4%).

Comparativ cu anul 2015, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-232 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în învăţământ (-9 mii persoane), administraţie publică şi apărare (-8 mii persoane), industria extractivă, informaţii şi comunicaţii şi tranzacţii imobiliare (toate în scădere cu 4 mii persoane faţă de anul precedent). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în industria prelucrătoare (+46 mii persoane), construcţii (+42 mii persoane), comerţ (+28 mii persoane) şi hoteluri şi restaurante (+19 mii persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2016, au lucrat cu program parţial 723 mii persoane (8,6%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (82,8%).

În anul 2016, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,8 ore pe săptămână; 130 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 12,9 ore pe săptămână.

Rata şomajului a fost de 5,9%, în scădere faţă de anul precedent (6,8% în 2015).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (6,6% la bărbaţi faţă de 5,0% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,7 puncte procentuale (6,3% în rural faţă de 5,6% în urban).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (20,6%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%. Rata şomajului a fost de doar 3,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 50,0%.

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 63,1%.

Citeşte şi: Bursele lumii au trecut prin cea mai grea săptămână a anului, iar alegerile din Franţa o transformă pe următoarea într-una decisivă pentru istoria Europei

Citeşte şi: Cât de disproporţionată este dezvoltarea României. Produ­că­torii auto domină centrul şi vestul ţării. În aproape o treime din judeţele ţării, cel mai mare angajator este statul. Ce se întâmplă în zonele sărace